Predoiu: Ponta ne-a prezentat o rectificare bugetară, a treia pe 2014, ceea ce reprezintă o ilegalitate

"Domnul Ponta ne-a prezentat o rectificare bugetară pe 2014, a treia pe 2014, ceea ce reprezintă o ilegalitate, deoarece încalcă legea responsabilităţii fiscale 69/2010 şi pe cea a finanţelor publice 500/2002, care permit doar două rectificări pe an. Este o rectificare netransparentă, făcută fără dezbateri publice şi parlamentare, fără analiză şi fără control democratic al Parlamentului", a spus Predoiu, într-o conferinţă de presă.

El arătat că Ponta prezintă un excedent bugetar care de fapt reprezintă "un minus de 1,9 miliarde de lei de la investiţii".

Potrivit lui Cătălin Predoiu, încasările bugetare pe primele 10 luni sunt de 6,5% faţă de 8,5% prevăzut în buget, iar ponderea veniturilor bugetare în PIB este de 26%, "mult sub media europeană".

Liderul PNL a arătat că acciza calculată la cursul de 4,74 lei/euro şi acciza suplimentară de 7 eurocenţi pe litru nu au avut alt efect decât perturbarea mediului de afaceri.

Cătălin Predoiu a mai spus că încasările din TVA şi colectarea veniturilor din impozitul pe salarii reprezintă "un dezastru".

"Concluzia este că nu avem de a face cu un excedent real, ci cu o operaţiune contabilă la nivel de buget", a adăugat Cătălin Predoiu, arătând că PNL îi cere Guvernului Ponta, "atât cât mai rămâne la Palatul Victoria", să revizuiască master planul pentru transporturi.

A treia rectificare bugetară din acest an, prin care sunt alocate fonduri pentru plata în avans a titlurilor executorii câştigate în instanţă de către bugetari şi pentru plata arieratelor, a fost aprobată în şedinţa de miercuri a Guvernului.

"Titlurile executorii acumulează dobânzi penalizatoare şi se actualizează cu indicele preţului de consum, care afectează în proporţie de 0,1-0,2% deficitul ESA de anul viitor. Acum, aceste majorări şi dobânzi nu le vom mai plăti", a spus ministrul delegat pentru Buget, Darius Vâlcov.

Citeşte şi: A treia rectificare bugetară din acest an a fost aprobată. Ce instituţii primesc mai mulţi bani

El a precizat că şi anul viitor va fi operată o derogare de la lege pentru o a treia rectificare bugetară, dacă va exista din nou posibilitatea plăţii în avans a titlurilor executorii, arătând însă că astfel de excepţii sunt posibile doar în anii foarte buni.

La începutul şedinţei de guvern, premierul Victor Ponta a declarat că nu va înţelege niciodată opinia Consiliului Fiscal privind a treia rectificare bugetară din acest an, "care spun să nu plătim ce avem de plătit prin hotărâri judecătoreşti", adăugând că Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană agreează această măsură.

"Putem să nu mai plătim nimic din ce trebuie să plătim în 2015, terminăm anul cu deficit 0,2% din PIB, dar la anul tot trebuie să plătim titluri executorii, arierate, tor ceea ce vine din anii din urmă. Este o decizie cu care sunt de acord Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional. Nu am să înţeleg niciodată punctul de vedere al celor de la Consiliul Fiscal, care spun să nu plătim ceea ce avem de plătit prin hotărâri judecătoreşti. Această rectificare ne ajută să plătim hotărârile judecătoreşti definitive şi irevocabile câştigate de profesori, de funcţionari publici, de magistraţi şi este prima dată când nu vom mai avea deloc arierate la firme private ale Guvernului central sau autorităţilor locale", a spus Ponta în şedinţa de guvern, în faţa presei.

A treia rectificare bugetară din acest an este aprobată prin derogare de la legea care interzice efectuarea a mai mult de două rectificări pe an şi stabileşte că o revizuire bugetară nu poate fi operată mai târziu de 30 noiembrie.

Rectificarea bugerară încalcă mai multe prevederi legale şi arată incapacitatea Guvernului de programare şi execuţie a bugetului, privind în special investiţiile, potrivit Consiliului Fiscal, care arată totodată că plata în avans a unor drepturi salariale nu va reduce presiunile pe bugetul pe 2015.

"Consiliul fiscal consideră că decizia Guvernului de a opera o a treia rectificare bugetară, încâlcând în mod flagrant prevederile legilor în vigoare relevante (pe care le suspendă temporar printr-o ordonanţă de urgenţă), este dovada unei evidente incapacităţi administrative de programare şi executie a bugetului, în special a cheltuielor de investitii. În plus, este dificil de înţeles oportunitatea achitării în avans a drepturilor salariale restante comparativ cu eşalonarea programată iniţial prin apelul la o multitudine de încălcări ale regulilor fiscale statuate prin legile în vigoare, în condiţiile în care apare drept puţin probabil ca aceasta să uşureze construcţia bugetară pentru anul 2015 din perspectiva SEC 2010, relevantă din perspectiva angajamentelor ce decurg din calitatea de stat membru al Uniunii Europene şi din prevederile Pactului de Creştere şi Stabilitate şi Compactului Fiscal", arată Consiliul Fiscal.

Argumentul Executivului privind "excedentul bugetar înregistrat la 10 luni, ca urmare a creşterii încasării veniturilor bugetului general consolidat faţă de estimări şi având în vedere situaţia favorabilă din perspectiva încadrării în plafonul soldului bugetului general consolidat aprobat pentru anul 2014" este în mod evident fals, întrucât situaţia de excedent bugetar după 10 luni nu se datorează nicidecum unor venituri care să depăşească substanţial estimările, ci pur şi simplu nerealizării cheltuielilor cu investiţii, arată Consiliul.

Astfel, la finele lunii octombrie cheltuielile de natura investiţiilor erau mai mici cu 2,3 miliarde de lei decât în perioada corespunzătoare a anului trecut, în condiţiile în care la nivelul întregului an 2014 programarea bugetară (corespunzător celei de-a doua rectificări bugetare) indica cheltuieli de investiţii mai mari cu circa 5,8 miliarde de lei decât în 2013.

"Din punctul de vedere al Consiliului fiscal, situaţia este departe de a reflecta o bună gestiune si execuţie a bugetului public, fiind dimpotrivă mărturia unei evidente incapacităţi la nivelul administrării portofoliului de proiecte de investiţii publice, de natură să inducă nejustificat un impuls fiscal negativ în economie", conform Consiliului.

Reprezentanţii CF justifică această afirmaţie şi prin modificările propuse de a treia rectificare bugetară, în condiţiile în care programul de investiţii publice consemnează o nouă reducere, de 1,3 miliarde lei, comparativ cu nivelul aferent celei de-a doua rectificări bugetare, cu atât mai mult cu cât aceasta din urmă este una foarte recentă, având loc la finele lunii septembrie.

Consiliul Fiscal este o instituţie independentă, înfiinţată prin legea responsabilităţii fiscal-bugetare, şi compusă din cinci membri cu experienţă în domeniul politicilor macroeconomice şi bugetare. Membrii Consiliului Fiscal sunt numiţi prin hotărâre de către Parlament pe o perioadă de 9 ani, la propunerea Academiei Române, Băncii Naţionale a României, Academiei de Studii Economice Bucureşti, Institutului Bancar Român şi Asociaţiei Române a Băncilor, care nominalizează fiecare o singură persoană.

Consiliul Fiscal evaluează proiecţiile macroeconomice avute în vedere la fundamentarea prognozei de venituri a bugetului general consolidat, estimează impactul pachetelor de măsuri de natură a influenţa soldul bugetar, analizează execuţia bugetară şi măsura în care aceasta corespunde ţintelor propuse, monitorizează respectarea regulilor fiscale, emite recomandări privind politica fiscală curentă şi viitoare.

A treia rectificare bugetară din acest an suplimentează bugetele Justiţiei, Agriculturii, Transporturilor, Educaţiei, Apărării, în principal pentru plata în avans a titlurilor executorii pentru bugetari, dar taie din bugetele Preşedinţiei, Parlamentului, Externelor, Economiei, cu un deficit de 2,2%.

Rectificarea, efectuată în mod excepţional de Guvern, prin derogare de la lege, este determinată de rezultatele calculate pentru intervalul 1 ianuarie-31 octombrie 2014, care scot în evidenţă un excedent de 0,29% din PIB faţă de un deficit de 1,18% din PIB aferent aceleiaşi perioade a anului precedent, conform Executivului.

Guvernul arată, în proiectul de rectificare, că rezultatele economice de până în prezent argumentează posibilitatea realizării unei creşteri economice pe întregul an de 2,6%, faţă de 2,2% cât se estimase la elaborarea legii bugetului de stat.

Veniturile şi cheltuielile bugetului general consolidat vor fi majorate, pe sold, cu 1,3 miliarde lei, deficitul bugetului general consolidat menţinându-se ca valoare nominală la 14,7 miliarde lei şi ca pondere în PIB la 2,2%.