Preşedintele ICCJ: Există o problemă cu articolul privind interceptările

"Aţi văzut că în proiectul de lege se introduce un alineat 14 la articolul 138 care vizează măsurile de supraveghere şi el este cu normă de trimitere la dispoziţiile articolului 305 alineat 1 din Codul de procedură penală, care vizează începerea urmării penale in rem. Deci o problemă este, o să vedem cum va fi rezolvată de Parlament", a spus Livia Stanciu, înaintea şedinţei Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.

Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a mai spus că Executivul ar fi putut să amâne intrarea în vigoare a noului Cod penal.

"N-am cerut ca, pentru anumite modificări, acestea să fie operate pe cale de Ordonanţă de Urgenţă ci, într-adevăr, prin lege, printr-un eventual proiect de lege. Dar până la 1 februarie acest proiect de lege putea fi dat. Dacă se aprecia, cum a apreciat acum şi Guvernul, că anumite modificări, gen cele care vizează articolele 5 şi 6 din noul Cod penal, care se referă la aplicarea legii penale mai favorabile, că nu pot fi operate pe cale de Ordonaţă de Urgenţă, ci numai pe cale de lege, se putea, să zicem, amâna intrarea în vigoare a acestui nou Cod penal, cu câteva luni de zile, astfel încă să poate fi dat dat acel proiect de lege", a adăugat Livia Stanciu.

Referitor la proiectul de revizuire a Constituţiei, preşedintele instanţei supreme a spus că nu poate face niciun fel de declaraţie, până ce nu intră în posesia unui document oficial în acest sens.

"Până ce nu voi vedea, întelegeţi-mă, eu nu pot angaja un punct de vedere. Personal pot să-l am, dar un punct de vedere instituţional, un punct de vedere instituţional nu-l voi da decât după ce voi consultat colegii judecători de la instanţa supremă", a precizat Stanciu.

În cazul Raportului general anticorupţie făcut public luni de Comisia Europeană, Livia Stanciu a spus că acesta este unul "corect", din perspectiva instituţiei pe care o conduce.

"Aţi putut sesiza - şi eu spun că a fost, într-adevăr, este un raport corect, cel puţin în ceea ce priveşte instanţa supremă - faptul că se apreciază eforturile extraordinare, pentru că au fost într-adevăr eforturi extraordinare făcute de toţi colegii judecători pentru soluţionarea, atenţie, nu în primul rând, neapărat cu celeritate, pentru că nu sunt adepta ideii soluţionăm cu celeritate încălcând drepturile cetăţenilor. Nu, soluţionare cu celeritate dublată în primul rând de calitatea soluţionării acelor dosare", a mai spus preşedintele ICCJ.

Ministerul Justiţiei a arătat că cele şase acte normative aprobate în şedinţa de miercuri a Guvernului vor asigura resursele umane şi legislative pentru implementarea codurilor, fiind vorba, printre altele, de un plus de câteva sute de posturi de magistraţi şi grefieri, prin mărirea schemelor de personal.

Ministerul Justiţiei a precizat că în materie penală şi procesual-penală, "modificările legislative propuse au în vedere necesitatea eliminării unor inadvertenţe şi clarificării unor proceduri şi fac obiectul a două demersuri legislative separate".

Unul dintre cele două acte normative în cauză este, potrivit sursei citate, ordonanţa de urgenţă care operează acele modificări indispensabile implementării noilor Coduri, modificări făcute ca urmare a propunerilor înaintate de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Ministerul Public şi Consiliul Superior al Magistraturii - OUG pentru luarea unor măsuri de implementare necesare aplicării Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală şi pentru implementarea altor acte normative.

Al doilea act normativ este un proiect de lege "conţinând propuneri formulate de instituţiile anterior menţionate, pentru care Executivul a apreciat că este nevoie de o dezbatere parlamentară de natură a identifica acele soluţii care să înlăture eventuale interpretări diferite" - Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală.

O modificare adusă de acest proiect de lege se referă la articolul 138 din Codul de procedură penală, în care ar urma să fie introdus alineatul 14, care prevede că "metodele speciale de supraveghere sau cercetare se dispun şi în cazul în care urmărirea penală este începută potrivit art. 305 alin.(1)". Articolul 305 face referire, în alineatul 1, la începerea urmăriririi penale in rem: "Când actul de sesizare îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege şi se constată că nu există vreunul dintre cazurile care împiedică exercitarea acţiunii penale prevăzute la art. 16 alin. (1), organul de urmărire penală dispune începerea urmăririi penale cu privire la faptă".

Celelalte patru proiecte aprobate miercuri de Guvern sunt: proiectul de Lege pentru modificarea Legii 134/2010 privind Codul de procedură civilă, proiectul de Lege privind desfiinţarea unor instanţe judecătoreşti şi a parchetelor de pe lângă acestea, proiectul de Hotărâre a Guvernului pentru modificarea HG 652/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei, proiectul de Hotărâre privind stabilirea numărului maxim de posturi pentru Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Intrarea în vigoare la 1 februarie a celor două coduri - penal şi de procedură penală - a stârnit reacţii ale societăţii civile şi ale mai multor instituţii, inclusiv ale Preşedinţiei. Printre reglementările criticate în spaţiul public se numără şi cea legată de interceptări, care, spun unele voci, nu le-ar mai da procurorilor posibilitatea să asculte telefoanele persoanelor asupra cărora ar exista suspiciuni, fără ca acestea din urmă să fie înştiinţate.

Modificările aprobate miercuri de Guvern au fost anticipate, în ultima zi din ianuarie, de premierul Victor Ponta, care le descria drept mici ajustări la Codul de procedură penală, care vor clarifica şi problema interceptărilor, el adăugând că este "o prostie" să spui că noul cod protejează infractorii.

Preşedintele ICCJ spunea, în 30 ianuarie, că modificările şi completările propuse de instanţa supremă şi de celelalte instituţii implicate în aplicarea noilor coduri penal şi de procedură penală trebuie realizate înainte de data stabilită pentru intrarea în vigoare a acestor acte normative.

Livia Stanciu arată că, începând din 15 octombrie 2013, în repetate rânduri, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a transmis Ministerului Justiţiei propuneri pentru modificarea şi completarea noilor coduri penal şi de procedură penală, în scopul evitării disfuncţionalităţilor în activitatea instanţelor judecătoreşti la momentul intrării în vigoare a acestora.

Astfel, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a propus, în principal, majorarea limitelor speciale ale pedepsei în cazul unora dintre infracţiunile contra patrimoniului care au produs consecinţe deosebit de grave, modificarea dispoziţiilor noului Cod de procedură penală care au drept efect crearea unor situaţii suplimentare de incompatibilitate, stabilirea compunerii completului care soluţionează contestaţia împotriva încheierilor prin care instanţa dispune asupra măsurilor preventive în cursul judecăţii, alături de clarificarea unor dispoziţii legale în scopul asigurării unei practici unitare.

Corupţia politică şi mica corupţie rămân o problemă semnificativă în România, chiar dacă s-au înregistrate unele rezultate pozitive în ceea ce priveşte cazurile de corupţie la nivel înalt, se arată în primul raport anticorupţie pentru toate statele membre, publicat luni de Comisia Europeană.

Documentul remarcă şi faptul că voinţa politică de a aborda corupţia şi de a promova standarde înalte de integritate a fost "inconsistentă".

"În România, atât corupţia la scară mică, cât şi corupţia politică continuă să fie o problemă semnificativă. Cu toate că s-au înregistrat unele rezultate pozitive în ceea ce priveşte urmărirea penală a cazurilor de corupţie, voinţa politică de a aborda problema corupţiei şi de a promova standarde înalte de integritate a fost inconsecventă", se arată în raport.

În cadrul raportului, Comisia Europeană sugerează României "să se asigure că sunt menţinute toate garanţiile necesare pentru a proteja independenţa investigaţiilor şi continuarea anchetelor imparţiale în cazurile de corupţie la nivel înalt, inclusiv cele cu privire la persoane care au fost alese sau numite în funcţii publice".