Preşedintele Klaus Iohannis cere reexaminarea legii privind funcţionarea învăţământului dual

"Adoptată de cele două Camere ale Parlamentului în redactări substanţial diferite, în forma transmisă la promulgare Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 81/2016 privind modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011 afectează cadrul normativ necesar pentru crearea unui sistem de învăţământ profesional şi dual coerent şi deschiderea acestui sistem către operatorii economici, întrucât reduce nivelul de autonomie al şcolilor în regim dual, elimină condiţiile care vizau calitatea pregătirii realizate în cadrul practicii la agentul economic, elimină dispoziţiile privind organizarea concursurilor pentru cadrele didactice din unităţile de învăţământ dual", se arată în cererea de reexaminare transmisă de şeful statului Parlamentului.

Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, legea transmisă la promulgare elimină necesitatea autorizării/acreditării operatorilor economici implicaţi în formarea profesională prin învăţământul dual, lipsa unor criterii de calitate în selectarea operatorilor economici implicaţi în activităţi de practică riscând să limiteze impactul pozitiv generat de formarea elevilor în şcoli cu regim dual.

Totodată, transmite Iohannis, de vreme ce nu mai este reglementată condiţia acreditării operatorilor economici în baza unei metodologii aprobate prin hotărâre de Guvern, este neclar care este autoritatea ce va stabili criteriile de selecţie/evaluare a operatorilor economici ce participă la organizarea şi desfăşurarea acestei forme de învăţământ şi care sunt aceste criterii.

"Autorizarea/acreditarea acestor operatori economici devine cu atât mai necesară, cu cât legea aflată la promulgare instituie, la art. unic pct. 4, obligaţia de acordare a unor facilităţi (nespecificate) la plata taxelor, impozitelor şi contribuţiilor datorate bugetelor de stat, locale, asigurărilor sociale, fondurilor speciale. Astfel, orice operator economic partener în organizarea şi funcţionarea învăţământului dual va beneficia de facilităţi, în vreme ce calitatea serviciilor oferite de respectivul operator nu va putea fi verificată prin raportare la conţinutul programelor de pregătire profesională propuse de Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic, aprobate prin ordin al ministrului educaţiei naţionale", se mai arată în solicitare.

Totodată, prin legea trimisă la promulgare, se elimină posibilitatea ca învăţământul dual să poată fi organizat şi pentru calificări de nivel 4 şi 5, ceea ce înseamnă, în opinia Administraţiei Prezidenţiale, reducerea învăţământului dual exclusiv la o formă a actualului învăţământ profesional cu durata de 3 ani.

Totodată, proiectul de lege duce la reducerea nivelului de autonomie oferit şcolilor în regim dual.

"Sunt eliminate alin. (6) şi (7) ale art. 76 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, ce reglementează condiţiile în care este posibilă organizarea de probe de admitere în învăţământul dual, menţinându-se doar libertatea stabilirii condiţiilor de acces la nivel de unitate în colaborare cu operatorii economici. Or, stabilirea condiţiilor de acces în unităţile de învăţământ profesional dual doar de către unitatea de învăţământ şi operatorii economici parteneri - în absenţa unor condiţii minimale la nivel legislativ privind tipul, numărul şi conţinutul probelor de admitere în învăţământul dual - afectează principiile egalităţii şi calităţii procesului educaţional", se mai arată în cererea de reexaminare.

Ca atare, Administraţia Prezidenţială cere reglementarea condiţiilor minimale de acces în unităţile de învăţământ profesional dual, unitatea de învăţământ şi operatorii economici putând să stabilească cerinţe specifice suplimentare de acces.

Prin legea trimisă la promulgare s-a abrogat necesitatea obţinerii avizului consiliului de administraţie al şcolilor cu formare preponderentă în regim dual pentru depunerea de candidaturi pentru posturile didactice/catedrele vacante şi rezervate. Iar simultan, s-a redus autonomia şcolilor care şcolarizează exclusiv în învăţământ profesional şi tehnic şi au o pondere majoritară a învăţământului dual de a organiza concursuri la nivel de unitate pentru ocuparea posturilor.

Totodată, spune Administraţia Prezidenţială, a fost eliminată şi posibilitatea consiliilor de administraţie de a aviza candidaturile pentru ocuparea posturilor didactice ori catedrelor rămase neocupate prin concurs sau vacantate în cursul anului şcolar/ candidaturile pentru ocuparea funcţiilor de director şi de director adjunct.

"Toate aceste abrogări sunt, în opinia noastră, de natură a afecta calitatea actului educaţional, precum şi eforturile de formare profesională a cadrelor didactice şi a managementului unităţilor de învăţământ profesional dual, fiind de esenţa acestei forme de învăţământ asigurarea implicării tuturor actorilor interesaţi, inclusiv a operatorilor economici parteneri. Altfel spus, limitarea libertăţii de acţiune şi a posibilităţilor de implicare a mediului economic în guvernanţa şcolară elimină una din principalele caracteristici ale învăţământului dual, deja statuate prin actualele prevederi ale O.U.G. nr. 81 /2016", arată Preşedinţia.

Totodată, acuză Administraţia Prezidenţială, posibilitatea implicării într-o proporţie semnificativă a reprezentanţilor mediului economic în consiliul de administraţie al şcolilor a fost semnificativ redusă.

"Dacă în textul O.U.G. nr. 81/2016 la art. I pct. 16-19 se reglementa explicit numărul de reprezentanţi ai operatorilor economici parteneri în consiliile de administraţie ale unităţilor de învăţământ care şcolarizează în învăţământul profesional şi tehnic (cu specificarea explicită a ponderii acestora pentru variante de 7, 9 şi 13 membri), în legea de aprobare se menţionează doar posibilitatea extinderii numărului de locuri din consiliul de administraţie cu două poziţii deschise operatorilor economici, asociaţiilor profesionale, consorţiilor, etc. Intervenţia legislativă nu se justifică, dacă se are în vedere însuşi scopul urmărit, respectiv organizarea acestui învăţământ pentru calificări stabilite în funcţie de nevoile pieţei muncii", potrivit documentului citat.

Potrivit Preşedinţiei, prezenţa obligatorie a reprezentanţilor operatorilor economici în consiliul de administraţie este justificată cu atât mai mult cu cât una dintre cerinţele prevăzute de lege este încheierea unui contract de parteneriat cu unitatea de învăţământ, dar şi a unui contract individual de pregătire practică între elev, respectiv părinte, tutore sau susţinător legal al elevului minor, unitatea de învăţământ şi operatorul economic.