Preşedintele PSD Buzău, despre reţinerea lui Bîgiu: Să aşteptăm rezultatele anchetei în justiţie

Contactat, duminică, de corespondentul MEDIAFAX pentru a comenta situaţia lui Cristinel Bîgiu, reţinut de procurorii DNA pentru luare de mită, preşedintele PSD Buzău, Constantin Boşcodeală, s-a arătat extrem de rezervat, spunând că preferă să aştepte rezultatele anchetei înainte de a se pronunţa.

”Nu pot să comentez în niciun fel. Să aşteptăm rezultatele anchetei în justiţie”, a spus Constantin Boşcodeală, care este şi primar al Buzăului din anul 1996.

Cristinel Bîgiu a devenit membru PSD în urmă cu mai puţin de două luni, când a părăsit PNL în baza Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului care a permis migraţia aleşilor locali de la un partid la altul fără a-şi pierde funcţiile.

Astfel, în 18 septembrie, Bîgiu a anunţat că s-a înscris în PSD alături de 18 primari liberali din judeţ şi de alţi şase edili de la PDL, susţinând că a luat această decizie pentru binele judeţului.

Citeşte şi: Cristinel Bîgiu şi Florin Colgiu, reţinuţi. Preşedintele CJ Buzău ar fi primit mită prin intermediul lui Colgiu

Citeşte şi: Percheziţiile la CJ Buzău s-au încheiat după opt ore. Anchetatorii au ridicat saci cu documente

Citeşte şi: Ce avere are preşedintele CJ Buzău, suspectat de luare de mită

”Începând de astăzi sunt membru al PSD. M-am alăturat echipei PSD cu 18 primari PNL şi şase primari PDL şi împreună cu o parte din consilieri. Am fost ales în vara lui 2012 preşedinte al Consiliului Judeţean pe listele USL. (...) În cei doi ani de mandat am avut o foarte bună colaborare cu consilierii PSD şi cu cei ai PNL. Am trecut pentru continuarea proiectelor judeţului Buzău. Nu a fost o decizie uşoară, dar am făcut-o pentru binele judeţului”, îşi motiva Bîgiu decizia.

La rândul său, preşedintele PSD Buzău, Constantin Boşcodeală, se declara bucuros că Bîgiu s-a alăturat ”echipei” social-democrate.

”Mă bucur că domnul Bîgiu s-a alăturat echipei PSD, care astfel a crescut calitativ şi cantitativ. Lucrurile vor merge din ce în ce mai bine în judeţ, sunt foarte sigur că preşedintele Ponta va ajunge preşedintele României”, afirma Boşcodeală.

În acelaşi context, liderul PSD recunoştea însă că unii social-democraţi nu erau încântaţi de venirea lui Bîgiu în partid.

”Colegii mei privesc bine venirea domnului Bîgiu, am avut discuţii, există şi membri de partid care au însă propria viziune, dar nu e viziunea partidului, partidul vede altfel lucrurile, eu spun că toţi aleşii locali sunt bineveniţi în PSD”, mai spunea Constantin Boşcodeală.

Unul dintre social-democraţii care nu au fost de acord cu venirea lui Bîgiu în PSD Buzău a fost Victor Mocanu, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Buzău.

”Acum, când săgeata PNL nu mai este îndreptată în sus, ci este către pământ, vreau să vă spun o părere personală, că nu avem neapărată nevoie de toţi membrii PNL şi de conducătorii instituţiilor care sunt acum în funcţie şi care aparţin PNL, ci doar de aceia care ne aduc un plus de valoare, un plus de profesionalism, oameni care ne-au respectat şi până acum, nu oameni care ne-au ţinut la uşă, ne-au înjosit şi nu au ţinut cont de noi. Cred că suntem în stare noi singuri să ne mobilizăm şi să avem preşedintele nostru”, declara Victor Mocanu în 13 septembrie la Conferinţa Judeţeană Extraordinară a PSD Buzău, în faţa a aproape 500 de social-democraţi.

Cristinel Bîgiu a fost membru PNL timp de 17 ani, începând cu anul 1997, iar de-a lungul timpului a fost preşedinte al organizaţiei de tineret a PNL Buzău, preşedinte al filialei judeţene a partidului, vicepreşedinte la nivel naţional, iar ultima funcţie în PNL, înainte de a trece la PSD, a fost cea de vicepreşedinte al organizaţiei judeţene.

În 2012, Cristinel Bîgiu a fost desemnat de USL central să candideze pentru funcţia de preşedinte al CJ Buzău, în defavoarea preşedintelui în funcţie, social-democratul Victor Mocanu. Aceasta, deşi în celelalte judeţe partidele din USL au menţinut candidaturile celor care erau atunci în funcţii la conducerea primăriilor sau a consiliilor judeţene.

Odată cu susţinerea primită de Bîgiu din partea lui Crin Antonescu şi a lui Victor Ponta, în defavoarea lui Victor Mocanu, între Cristinel Bîgiu şi Constantin Boşcodeală a izbucnit un conflict deschis, care a dus nefuncţionarea în teritoriu a USL. Practic, din această cauză, la Buzău s-a candidat pe liste USL doar la Consiliul Judeţean Buzău, Consiliul Local Municipal şi la consiliile locale a două comune dintr-un total de 87 de administraţii locale.

Urmare a conflictului cu Bîgiu, care nu a vrut să se retragă din competiţia pentru şefia Consiliului Judeţean Buzău, Victor Mocanu a demisionat din PSD şi a candidat independent pentru un nou mandat, clasându-se însă pe locul al treilea la alegerile din 2012. Aceasta, deşi Boşcodeală dar şi primarii PSD din judeţ l-au susţinut public pe Mocanu, apărând pe bannere alături de el şi îndemnând electoratul să voteze candidatul independent.

Sâmbătă, preşedintele Consiliului Judeţean Buzău, Cristinel Bîgiu, a fost ridicat de procurorii DNA de la locuinţa sa, după ce a fost prins în flagrant luând mită în parcarea din faţa blocului în care locuieşte.

Cristinel Bîgiu a fost dus în Capitală, la DNA central, iar după aproximativ şase ore de audieri el a fost reţinut sub acuzaţia de luare de mită. De asemenea, a fost emisă ordonanţă de reţinere şi pentru Florin Colgiu, finul lui Cristinel Bîgiu, pentru complicitate la luare de mită, acesta fiind suspectat că ar fi fost intermediar al unei tranşe de bani primite ca mită de Bîgiu.

Conform unui comunicat transmis sâmbătă noapte de DNA, în perioada decembrie 2013-decembrie 2014 Cristinel Bîgiu i-a solicitat unuia dintre directorii din Consiliul Judeţean Buzău să facă demersuri pentru declanşarea procedurilor de achiziţie directă (prin modificarea proiectului iniţial în cuantum de 400.000 de lei, legat de întocmirea Strategiei de dezvoltare durabilă a judeţului Buzău pentru perioada 2014-2020 şi împărţirea acestuia în trei componente, astfel încât să fie evitată procedura de licitaţie publică), să identifice firme dispuse să semneze, în mod formal, aceste proiecte şi să întocmească efectiv proiectele.

Procurorii DNA spun că, după întocmirea acestor proiecte şi după aprobarea plăţilor de către Cristinel Bîgiu, directorul respectiv din CJ urma să îi dea mită preşedintelui Consiliului Judeţean jumătate din suma plătită din bani publici, respectiv 200.000 de lei. Directorul urma să recupereze banii de la firmele care figurau, în mod fals, ca executanţi ai celor trei proiecte.

Anchetatorii mai spun că în jurul datei de 20 decembrie 2013, directorul respectiv din Consiliul Judeţean Buzău i-a remis lui Cristinel Bîgiu, prin intermediul lui Florin Colgiu, suma de aproximativ 70.000 de lei, sub formă de mită, reprezentând jumătate din contravaloarea unei facturi de 130.000 de lei, sumă ce fusese virată unei firme identificate de director, căreia i se atribuise anterior, în mod direct, contractul pentru prima componentă a Strategiei de dezvoltare durabilă, şi anume principalele direcţii de dezvoltare şi analiza S.W.O.T. Directorul, la rândul său, primise suma respectivă de la reprezentantul legal al firmei.

Ulterior, în luna august 2014, Bîgiu l-a însărcinat pe acelaşi director să înceapă procedurile de atribuire directă, în aceleaşi condiţii, pentru cea de-a doua componentă a Strategiei de dezvoltare durabilă, fiind declarată câştigătoare aceeaşi firmă. Urma ca lui Bîgiu să îi fie remisă, ulterior, ca mită, jumătate din valoarea contractului, respectiv 50.000 de lei.

Procurorii DNA mai notează că în 4 decembrie Cristinel Bîgiu i-a solicitat în mod expres aceluiaşi director să îi dea până cel mai târziu în 8 decembrie suma convenită de 50.000 de lei, indicându-i ca intermediar care urma să primească banii în numele său o persoană de încredere a acestuia.

Sâmbătă, directorul i-a dat intermediarului indicat de Bîgiu o sumă de bani, pentru ca acesta, la rândul său, să i-o dea preşedintelui Consiliului Judeţean Buzău.

Tot sâmbătă, intermediarul i-a dat lui Bîgiu, în parcarea din faţa blocului unde locuieşte acesta, suma de 50.000 de lei, comunicându-i că banii i-au fost daţi de către director.

"Bîgiu Marian Cristinel i-a indicat intermediarului modul în care urmau a fi distribuiţi, respectiv păstraţi banii, solicitându-i ca suma de 6.500 de lei să fie remisă finului acestuia, Colgiu Florin Mădălin, iar restul sumei de 43.500 lei să fie păstrată, la dispoziţia lui Bîgiu Marian Cristinel, de către intermediar. În aceeaşi zi (sâmbătă -n.r.), intermediarul i-a remis 6.500 de lei lui Colgiu Florin-Mădălin, care cunoştea că suma respectivă fusese primită cu titlu de mită de către Bîgiu Marian Cristinel, de la directorul respectiv", mai precizează procurorii DNA.

Potrivit acestora, în dosar sunt urmărite penal şi alte persoane.

Sâmbătă, procurorii DNA au descins şi la sediul Consiliului Judeţean Buzău, iar la finalul percheziţiilor, care au durat aproximativ opt ore, anchetatorii au ridicat mai mulţi saci şi cutii cu documente.

"Am aflat şi noi ce s-a întâmplat, am fost solicitat să mă prezint la sediul instituţiei împreună cu colegii mei şi am participat la percheziţia efectuată în sediul Consiliului. Au luat documente, dar deocamdată nu pot spune despre ce documente este vorba. Am asistat la desfăşurarea percheziţiilor, dar am fost rugaţi să nu discutăm despre ce documente s-au luat. Este o anchetă în curs de desfăşurare”, declara, la finalul percheziţiilor, secretarul Consiliului Judeţean Buzău, Laurenţiu Gavrilă.

El a explicat, totodată, că de strategia de dezvoltare a judeţului, la care se referă procurorii DNA, s-a ocupat Direcţia de Dezvoltare Regională. Directorul acestei direcţii este Dragoş Cojocea, care este finul de cununie al fostului preşedinte al Consiliului Judeţean Victor Mocanu.

”De strategia de dezvoltare s-a ocupat Direcţia de Dezvoltare Regională, condusă de directorul Dragoş Cojocea. El nu a fost aici azi. Nu e în concediu, e la serviciu, dar azi nu a fost aici. Au fost ridicate toate documentele care ar fi trebuit să fie ridicate. Este vorba despre strategia pe care trebuie sa o adoptăm în perioada 2014-2020 pentru dezvoltarea judeţului, în baza căreia se pot accesa fonduri europene”, adăuga Gavrilă.