Primar PSD, despre proiectul de buget: Nu pot rezolva probleme cu aceşti bani. Prefer să stau acasă/ Edil de la UDMR: Este un măr otrăvit

Primarul municipiului Bistriţa, Ovidiu Teodor Creţu, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, referitor la proiectul de buget, că după ce oraşul a pierdut anul trecut 32 de milioane de lei, va pierde, şi în acest an, 26 de milioane, condiţii în care nu se mai pot face investiţii.

Potrivit edilului, anul acesta comunităţile locale primesc 60% din impozitul pe venitul colectat, dar urmau să primească 66,8% ca să ajungă la nivelul anului 2017. În plus, din impozitul colectat edilii ar trebui să plătească şi prestaţiile sociale, ceea ce presupune un efort financiar mare.

„Eu cred că banii trebuiau lăsaţi aici! Discut de faptul că banii se produc în municipiu şi în municipiul Bistriţa nu putem să asfaltăm nişte străzi din banii noştri! Nu pot să fac niciun fel de investiţii! Nu am investit niciun leu anul trecut din bani proprii, numai din transferuri, din rezerve, din ce am avut în excedentul bugetar care se termină în acest an şi cu asta Bistriţa nu va avea niciun leu de investiţii”, a spus Ovidiu Teodor Creţu.

Creţu a candidat în urmă cu zece ani pe listele PSD şi a reuşit să câştige primul municipiu reşedinţă de judeţ din Ardeal, însă acum spune că nu mai vrea să candideze şi se gândeşte chiar la o demisie din funcţie.

“I-am spus domnului ministru Teodorovioci că eu, când am candidat la Bistriţa şi am adus PSD-ul la conducerea unui municipiu din Ardeal, m-am angajat în faţa oamenilor că pot să rezolv nişte probleme, dar aşa cum se prezintă bugetul, nu pot rezolva problemele respective şi nu mă pot duce în faţa oamenilor şi să le spun <mai votaţi-mă că nu o să fac nimic în continuare>! Prefer să stau acasă! Nu văd nicio soluţie pentru rezolvarea acestei probleme! Ni se spune să aducem investitori şi să îi ţinem aici: cum să îl ţin eu aici pe Leoni (cel mai mare angajator din Bistriţa), când eu nu îi pot face un sens giratoriu şi stradă cu trei sensuri? Investiţii de care firma are nevoie şi pe care este nevoie să le faci, dar din ce bani? Duc la capăt cei doi ani de mandat pentru că nu pot zice că îmi dau demisia, deşi asta ar trebui să fac: să îmi dau demisia, acum, în ziua în care se adoptă bugetul. (...) Nu o să fac treaba asta, dar nici nu pot merge mai departe şi să îi mint pe oameni că le asfaltez strada şi apoi să le spun că nu am cu ce”, a declarat primarul Ovidiu Creţu.

La rândul său, primarul Aradului, Gheorghe Falcă, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, că în urma propunerilor Ministerului Finanţelor, Guvernul a transferat în administraţia locală cheltuieli “nejustificate”.

În opinia acestuia, atunci când este vorba despre indemnizaţiile pentru o persoană care are un handicap sau de însoţitori, se vorbeşte despre o prestaţie naţională.

„Guvernul nu mai are bani pentru a-şi îndeplini prostiile promise în 2017, în 2018, iar acum bagă mâna în buzunarul cetăţenilor din toată ţara, afectând bugetele locale. Reacţia primarilor, precum şi a cetăţenilor sper să fie dură. Dacă parlamentarii vor vota aceste propuneri, înseamnă că sunt făptaşi la această hoţie. Noi nu am cerut să ni se dea, ci să rămână banii produşi de cetăţeni în localităţile lor. Acum primim 60% din impozitul pe venit colectat, din care trebuie să plătim şi prestaţiile sociale. Vor fi diminuate bugetele locale cu peste un miliard de euro, ceea ce este enorm. Sunt mai mulţi oameni cărora trebuie să le plătim indemnizaţiile decât funcţionarii din administraţiile locale”, a afirmat Gheorghe Falcă.

Primarul Timişoarei, Nicolae Robu, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, că în cazul în care nu vor fi alocaţi mai mulţi bani unităţilor administrativ-teritoriale, nu vor mai exista fonduri pentru investiţiile dorite.

“Până acum, Primăria punea 10% din bani pentru cheltuieli sociale, iar 90% era în sarcina Guvernului. Deci, bani de la bugetul naţional. Acum, iată că ni se pune totul în cârcă. Nu vom mai avea bani pentru investiţii aşa cum ne dorim. Sigur, mai putem face, dar nu aşa mult cât ne-am dori. Noi cerem ca atunci când se va adopta bugetul pe 2019, să se aibă în vedere că nu este corect ce s-a făcut. Dacă ni se lasă în cârcă toate aceste sarcini pe segmentul social, foarte bine, să ni se lase, dar atunci procentul de 60% din impozitul pe venit trebuie crescut. Sau rămâne 60%, dar să primim bani din alte fonduri, din alte încasări, nu dau eu sfaturi din ce. În orice caz, din bugetul naţional, vorbind generic”, a afirmat Nicolae Robu.

Edilul Timişoarei s-a declarat nemulţumit că se face transferul acestor costuri, în condiţiile în care nu au fost alocate şi venituri în acest sens. Primăria Timişoara ar trebui să aloce aproximativ 40 de milioane de lei pentru prestaţiile sociale.

La rândul său, primarul Ploieştiului, Adrian Dobre, a declarat că se gândeşte că va ajunge, anul acesta, din cauza lipsei banilor, fie să nu plătească servicii de utilitate publică, fie să dea afară “jumătate din Primărie”.

„Şi-au bătut joc de noi. Au venit şi ne-au spus că ne-au mărit veniturile până la 60%, dar au venit la pachet cu cheltuielile cu asistenţa socială. Asta înseamnă, pentru Ploieşti, 50 de milioane de lei în plus”, a declarat Dobre pentru corespondentul MEDIAFAX.

Edilul a spus că bugetul local de anul acesta nu permite nicio investiţie: „În 2019, ori nu plătim servicii de utilitate publică, ori dăm jumătate din Primărie afară. Ne bagă cheltuieli cu lopata. Investiţiile se fac în comunităţile locale. Trendul este să fie dezvoltare în jurul marilor aglomerări urbane, dar cu ce bani?”, a afirmat Adrian Dobre.

Primarul din Satu Mare, despre proiectul de buget: Un măr otrăvit

Proiectul de buget pune în pericol investiţiile în infrastructură pentru 2019 şi loveşte administraţiile locale, spune primarul oraşului Satu Mare. Potrivit acestuia, oraşului i se dau în plus 18 milioane de lei, dar i se iau 29 de milioane.

Primarul din Satu Mare, Kereskeny Gabor, a declarat, vineri, corespondentului MEDIAFAX, că proiectul de buget va produce o gaură financiară la nivelul oraşului de peste 11 milioane de lei, care pune în pericol investiţiile din infrastructură pentru 2019.

„Sunt nemulţumit de proiectul de buget, pentru că vorbim despre un măr otrăvit. Ne dă în plus 18,4 milioane de lei prin 60% din impozitul pe venit, dar ne ia 29,6 milioane de lei, deoarece trebuie să plătim noi însoţitorii pentru persoanele cu handicap, ceea ce ne produce o gaură de 11,2 milioane de lei. Este foarte mare suma, ne pune în pericol investiţiile în infrastructură pentru 2019. Este o variantă foarte poastă de buget, una pripită, care loveşte în administraţiile locale, în oraşe şi municipii mari care sunt motoare de dezvoltare, şi se pune în pericol dezvoltarea lor. În unele cazuri se poate ajunge la falimentul unor unităţi administrativ teritoriale. Este inadmisibil”, a spus Kereskeny.

Potrivit acestuia, o altă cheltuială de 2,5 milioane de lei pe care trebuie să o suporte oraşul Satu Mare este generată de o măsură binevenită, dar „populistă şi luată fără consultare”, şi anume plata indemnizaţiei de hrană pentru funcţionarii publici.

”Toate aceste cheltuieli în plus trebuie să le luăm de undeva. Este foarte greu. Mi se pare caraghios că ne plângem că nu vin investitori, dar prin faptul că în fiecare an schimbăm regulile şi nu este deloc predictibilitate, ne dăm singuri autogol, astfel că sistemul devine din ce în ce mai bolnav”, a mai spus edilul din Satu Mare.

Acesta a luat legătura cu parlamentarii UDMR cărora le-a cerut modificarea actualului proiect de buget.

Reacţiile primarilor vin în contextul în care Asociaţia Municipiilor din România a respins categoric propunerile Ministerului Finanţelor privind preluarea integrală a unor categorii de cheltuieli descentralizate şi a cerut asumarea de către Guvern a „susţinerii integrale de la bugetul de stat a sistemului de protecţie a copilului şi a persoanelor cu dizabilităţi".

Potrivit AMR, primele simulări arată că la nivelul majorităţii primăriilor s-ar înregistra pierderi semnificative ca urmare a creşterii cotei din IV alocate, în paralel cu preluarea integrală a cheltuielilor generate de susţinerea sistemului de protecţie a copilului şi a sistemului de protecţie a persoanelor cu dizabilităţi.