Programul adoptat de Guvern prevede implementarea conceptului de "Cartier pentru justiţie".

Programul pentru care Guvernul urmează să-şi asume răspunderea în Parlament are unele modificări faţă de programul de guvernare din 2012, eliminându-se obiectivele privind elaborarea unei legislaţii conforme principiilor europene privind restituirea proprietăţilor confiscate abuziv de regimul comunist şi clarificarea statutului procurorilor şi rolul Ministerului Public raportate la dispoziţiile constituţionale.

Programul adoptat stabileşte obiectivul de construire de noi penitenciare şi consolidarea sistemului naţional de probaţiune, având în vedere noile prevederi legale privind executarea pedepselor neprivative de libertate, iar, în schimb, vechiul program menţionează numai reorganizarea penitenciarelor pentru îmbunătăţirea condiţiilor de detenţie.

În acest program a fost introdus, în schimb, eficientizarea procedurii de administrare şi valorificare a bunurilor sechestrate şi confiscate în cadrul procesului penal. A fost introdusă şi prevederea privind implementarea conceptului de "Cartier pentru justiţie", în Bucureşti şi marile oraşe ale ţării, în vederea reunirii sediilor pentru instanţe şi parchete în acelaşi perimetru urbanistic, toate acestea conducând la reducerea cheltuielilor de administrare şi apropierea de cetăţean.

În actualul program au fost actualizate prevederile legate de implementarea Codurilor, menţionându-se că aplicarea acestora este obiectiv fundamental, prin asigurarea resurselor materiale şi umane şi urmărirea, împreună cu Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Public, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a modului de aplicare a noilor dispoziţii legale.

În program se menţionează că va fi "o abordare strategică a sistemului judiciar" şi că, prin adoptarea şi implementarea Strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar se va stabili "o politică publică în domeniul justiţiei, bazată pe principii de independenţă şi profesionalism, având ca obiective: creşterea eficienţei justiţiei ca serviciu public, consolidarea instituţională a sistemului judiciar, integritatea sistemului judiciar, îmbunătăţirea calităţii şi transparenţei actului de justiţie şi a accesului la justiţie".

În program se menţionează şi continuarea implementării Strategiei Naţionale Anticorupţie 2012-2015, informatizarea sistemului judiciar, în acord cu standardele şi bunele practici europene în domeniu, pentru a răspunde aşteptărilor din partea sistemului şi a justiţiabililor şi ralierea la marile proiecte europene din domeniul e-justiţie, aprobarea şi implementarea Strategiei de reintegrare a persoanelor care au executat o pedeapsă privativă de libertate şi a Strategiei naţionale de reabilitare a persoanelor faţă de care s-au dispus sancţiuni şi măsuri comunitare.

Alte măsuri prevăzute în ambele programe sunt: consolidarea statului de drept, inclusiv prin adaptarea în continuare, a cadrului legislativ naţional la legislaţia europeană şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi întărirea instituţiei Avocatului Poporului, a Ministerului Public şi a rolului Curţii Constituţionale, îmbunătăţirea cadrului legislativ pentru recuperarea prejudiciilor rezultate din infracţiuni şi pentru eficientizarea procedurii de administrare şi valorificare a bunurilor sechestrate şi confiscate în cadrul procesului penal.

Programul mai prevede asigurarea aplicării corecte şi complete a legislaţiei europene în domeniul justiţiei, inclusiv a celei referitoare la confiscarea extinsă, transformarea ÎCCJ într-o instanţă de casaţie cu rol principal în uniformizarea jurisprudenţei şi crearea de mecanisme judiciare de unificare a practicii judiciare, adoptarea noului Cod al insolvenţei şi luarea măsurilor necesare pentru aplicarea eficientă a acestuia.

Măsurile de organizare instituţională prevăzute în program sunt consolidarea, în continuare, a capacităţii administrative şi instituţionale a principalelor instituţii ale sistemului judiciar (CSM, ÎCCJ, PÎCCJ, DNA, DIICOT, IJ, MJ), consolidarea cooperării inter-instituţionale din cadrul sistemului judiciar, dar şi cu asociaţiile profesionale şi societatea civilă, continuarea aplicării planului de măsuri adoptat de Guvern prin memorandum, în vederea asigurării resurselor materiale şi umane pentru aplicarea noilor Coduri.

Adaptarea şi implementarea unui program naţional pentru stoparea criminalităţii bazat pe 3 piloni: prevenirea infracţiunilor, aplicarea sancţiunilor şi reinserţia socială a persoanelor care şi-au ispăşit pedeapsa conform legii, se mai arată în program, îmbunătăţirea sistemului de asistenţă judiciară din oficiu/gratuită, în paralel cu derularea unor ample campanii de informare a publicului larg cu privire la acest drept, mai ales în zonele defavorizate (rurale, depopulate) şi pentru categorii sociale marginalizate (persoane vârstnice, cu venituri mici etc.), creşterea transparenţei actului de justiţie prin publicarea pe internet a hotărârilor judecătoreşti, cu protejarea datelor cu caracter personal ale părţilor, adoptarea de măsuri pentru o mai bună gestionare a actului de justiţie prin crearea dosarelor electronice la parchete şi instanţe.

Se mai prevede îmbunătăţirea pregătirii profesionale a magistraţilor şi a personalului auxiliar, în colaborare cu Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul Naţional al Magistraturii şi Şcoala Naţională de Grefieri, creşterea celerităţii actului de justiţie şi reducerea costurilor sale, inclusiv prin promovarea, în continuare, a metodelor moderne de soluţionare pre-judiciară a conflictelor, continuarea procesului de înfiinţare de tribunale specializate, în baza unor evaluări pertinente - măsură cerută de reprezentanţii sistemului judiciar, dar şi de investitorii străini (spre exemplu, instanţele specializate în materia familiei şi a minorilor - justiţia juvenilă, instanţele specializate în materie comercială, insolvenţă, contencios administrativ).

Progresele în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare sunt o prioritate esenţială pentru parcursul european al justiţiei române, se mai arată în programul adoptat joi de Guvern.