Proiect: Abuzul în serviciu, investigat în urma unei plângeri şi doar cu un prejudiciu de peste 200.000 lei. Denunţul, la cel mult şase luni de la comiterea faptelor

Potrivit proiectului de ordonanţă de urgenţă, articolul 297 din Codul Penal, care reglementează abuzul în serviciu, prevede că infracţiunea se va investigha la plângerea persoanei vătămate, dacă fapta cauzează o pagubă mai mare de 200.000 de lei. Astfel, dacă paguba este mai mică de 200.000 de lei nu se consideră a fi abuz în serviciu. Mai mult, pedepasa maximă pe care o riscă orice persoană care săvârşeşte acesta infracţiune se reduce de la şapte la trei ani.

"Fapta funcţionarului public care, în exercitarea serviciului, nu îndeplineşte un act sau îndeplineşte un act contrar legii şi prin aceasta cauzează o pagubă materială mai mare de 200.000 lei unei persoane fizice sau unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă. Acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate", arată articolul modificat.

De asemenea, articolul care reglementa neglijenţa în serviciu, 298 va fi abrogat, ceea ce înseamnă că acesta infracţiune nu va mai fi investigată.

În ceea ce priveşte conflictul de interese acesta este reglementat astfel încât fapta funcţionarului care, "în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-au obţinut, direct sau indirect, foloase patrimoniale necuvenite, pentru sine, pentru soţul său, pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul II inclusiv, este sancţionată". În modificare adusă este introdus termenul "necuvenit", astfel încât, spun specialiştii, legea devine mai permisivă.

În ceea ce priveşte codul de procedură penală, principala modificare are legătură cu denunţul, noile dispoziţii stabilind ca denunţul să se depună "la organul de urmărire penală competent în termen de 6 luni de la data săvârşirii faptei prevăzute de legea penală, sub sancţiunea lipsirii acestuia de efectele juridice prevăzute de lege care conduc la înlăturarea răspunderii penale." Potrivit acestei prevederi, orice faptă penală semnalată la mai mult de jumătate de an de la comiterea ei nu va avea valoare juridică

Vă prezentăm în continuare proiectul integral: 

Proiect de Ordonanţă de urgenţă pentru modificarea şi completarea Codului Penal şi a Codului de Procedură Penală

Având în vedere faptul că, de la ultimele intervenţii legislative exprese asupra textelor noului Cod penal şi ale noului de Cod de procedură penală pentru punerea acestora în acord cu unele decizii ale Curţii Constituţionale, şi până în prezent au mai fost pronunţate de către instanţa de contencios administrativ unele decizii care impun reglementare expresă pentru a asigura o aplicare unitară şi coerentă a textelor de lege -  de exemplu: decizia nr. 586/2016 potrivit căreia „dispoziţiile art. 25 alin. (5) din Codul de procedură penală, cu referire la dispoziţiile art. 16 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală, sunt neconstituţionale în ceea ce priveşte lăsarea ca nesoluţionată a acţiunii civile de către instanţa penală, în cazul încetării procesului penal, ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale”, respectiv decizia nr. 614/2016, potrivit căreia, „dispoziţiile art. 2151 alin. (2) din Codul de procedură penală sunt constituţionale în măsura în care prelungirea măsurii preventive a controlului judiciar se face cu aplicarea prevederilor art. 212 alin. (1) şi alin. (3) din Codul de procedură penală„ ,

Observând, totodată, că există unele decizii ale Curţii Constituţionale pronunţate asupra unor texte din Codul penal, care nu şi-au găsit până în prezent conformitatea legislativă potrivit celor statuate de instanţa de contencios constituţional, în special decizia nr. 603/2015 prin care s-a constat că „sintagma "raporturi comerciale" din cuprinsul dispoziţiilor art. 301 alin. (1) din Codul penal este neconstituţională”, iar „sintagma "ori în cadrul oricărei persoane juridice" din cuprinsul dispoziţiilor art. 308 alin. (1) din Codul penal, cu raportare la art. 301 din Codul penal, este neconstituţională, respectiv decizia nr. 732/2014 potrivit căreia „sintagma "la momentul prelevării mostrelor biologice" din cuprinsul dispoziţiilor art. 336 alin. (1) din Codul penal este neconstituţională” ,

Având în vedere, totodată, deciziile Curţii Constituţionale referitoare la sintagma ”îndeplineşte în mod defectuos”, şi anume decizia nr. 405/2016 prin care instanţa de contencios constituţional a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constat că dispoziţiile art. 246 din Codul penal din 1969 şi ale art. 297 alin. (1) din Codul penal sunt constituţionale în măsura în care prin sintagma „îndeplineşte în mod defectuos" din cuprinsul acestora se înţelege „îndeplineşte prin încălcarea legii",

Având în vedere faptul că se impune, în contextul consolidării garanţiilor procesuale şi procedurale, şi punerea în acord a Codului de procedură penală cu prevederile Directivei 2016/343/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 9 martie 2016 privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumţiei de nevinovăţie şi a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale,

Apreciind că toate acestea constituie o situaţie extraordinară a cărei reglementare nu mai poate fi amânată, în sensul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată. Din cauza efectelor negative ce ar putea fi generate de o interpretare neunitară, considerăm că o eventuală legiferare pe altă cale decât delegarea legislativă, chiar în procedură de urgenţă, nu ar fi de natură să înlăture de îndată aceste consecinţe negative,
În temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.

Art. I. - Legea nr.286/2009 privind Codul penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.510 din 24 iulie 2009, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. Articolul 297 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art.297. Abuzul în serviciu (1) Fapta funcţionarului public care, în exercitarea serviciului, nu îndeplineşte un act sau îndeplineşte  un act contrar legii şi prin aceasta cauzează o pagubă materială mai mare de 200.000 lei unei persoane fizice sau unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.
(2) Fapta funcţionarului public care, în exercitarea serviciului, îngrădeşte exercitarea unui drept al unei persoane ori creează pentru aceasta o situaţie de inferioritate pe temei de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, orientare sexuală, apartenenţă politică, avere, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecţie HIV/SIDA se pedepseşte de la o lună la un an sau cu amendă.
(3)  Acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.”

2. Articolul 298 se abrogă.

3. Alineatul (1) al articolului 301 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(1) Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-au obţinut, direct sau indirect, foloase patrimoniale necuvenite, pentru sine, pentru soţul său, pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul II inclusiv se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.”

4. Alineatul (1) al articolului 308 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(1) Dispoziţiile art. 289 - 292, 295, 297, 299, 300 şi 304 privitoare la funcţionarii publici se aplică în mod corespunzător şi faptelor săvârşite de către sau în legătură cu persoanele care exercită, permanent ori temporar, cu sau fără o remuneraţie, o însărcinare de orice natură în serviciul unei persoane fizice dintre cele prevăzute la art. 175 alin. (2) ori în cadrul oricărei persoane juridice.”

5. Alineatul (1) al articolului 336 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art.336 - (1) Conducerea pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deţinerii permisului de conducere de către o persoană care are o îmbibaţie alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă.”

6. După articolul 336 se introduce un nou articol, articolul 3361,cu următorul cuprins:

Art.3361. Consumul de alcool sau de alte substanţe ulterior producerii unui accident de circulaţie (1) Fapta conducătorului unui vehicul sau a instructorului auto, aflat în procesul de instruire, ori a examinatorului autorităţii competente, aflat în timpul desfăşurării probelor practice ale examenului pentru obţinerea permisului de conducere, de a consuma alcool, produse ori substanţe stupefiante sau medicamente cu efecte similare acestora, după producerea unui accident de circulaţie care a avut ca rezultat uciderea sau vătămarea integrităţii corporale ori a sănătăţii uneia sau mai multor persoane, până la recoltarea probelor biologice, se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani.
(2) Nu constituie infracţiune consumul de medicamente cu efecte similare produselor sau substanţelor stupefiante, după producerea accidentului de circulaţie şi până la sosirea poliţiei la faţa locului, dacă acestea sunt administrate de personal medical autorizat, în cazul în care acestea sunt impuse de starea de sănătate sau de vătămarea corporală a conducătorului auto.”

Art. II. - Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 486 din 5 iulie 2010, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. Alineatul (5) al articolului 25 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(5) În caz de achitare a inculpatului sau de încetare a procesului penal, în baza art. 16 alin. (1) lit. b) teza întâi, lit. e), f)- cu excepţia prescripţiei, i) şi j), în caz de încetare a procesului penal ca urmare a retragerii plângerii prealabile, precum şi în cazul prevăzut de art. 486 alin. (2), instanţa lasă nesoluţionată acţiunea civilă.”

2. Alineatul (2) al articolului 2151 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) În cursul urmăririi penale, controlul judiciar poate fi prelungit de către procuror, prin ordonanţă, dacă se menţin temeiurile care au determinat luarea măsurii sau au apărut temeiuri noi care să justifice prelungirea acestuia, fiecare prelungire neputând să depăşească 60 de zile. Prevederile art.212 alin.(1) şi (3) se aplică în mod corespunzător.”

3. La articolul 290 se introduce un alineat nou, alin. (3), cu următorul cuprins:

„(3) Denunţul se depune la organul de urmărire penală competent în termen de 6 luni de la data săvârşirii faptei prevăzute de legea penală, sub sancţiunea lipsirii acestuia de efectele juridice prevăzute de lege care conduc la înlăturarea răspunderii penale.”

 4. La art. 557 după alineatul (1) se introduce un alineat nou, alin. (11), cu următorul cuprins:

„(11) Odată cu înmânarea mandatului de executare, persoanei condamnate i se aduce la cunoştinţă, sub semnătură, în scris, dreptul prevăzut de art. 466 alin. (1) iar în cazul în care persoana nu poate ori refuză să semneze, se va încheia un proces-verbal”.

Art. III –  (1) Legea nr.286/2009 privind Codul penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.510 din 24 iulie 2009, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv cu cele aduse prin prezenta ordonanţă de urgenţă, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, după aprobarea acesteia prin lege.
(2) Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.486 din 15 iulie 2010, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv cu cele aduse prin prezenta ordonanţă de urgenţă, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, după aprobarea acesteia prin lege.

***
Prezenta ordonanţă de urgenţă transpune art. 8 alin. (4) din Directiva 2016/343/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 9 martie 2016 privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumţiei de nevinovăţie şi a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale.

Citeşte şi: Tăriceanu, despre oportunitatea proiectului OUG privind graţierea: "Condamnaţii sunt totuşi oameni"

Citeşte şi: Raluca Turcan: "Graţierea şi aministia, consecinţe revoltătoare. Vinovaţii de la Colectiv ar putea scăpa"

Citeşte şi: Ce conţine proiectul de graţiere: Care sunt pedepsele care vor fi graţiate şi cine va fi scutit de jumătate din pedeapsă

Citeşte şi: CCR a respins ca neîntemeiată contestaţia privind Statutul Avocaţilor

Citeşte şi: Proiectele privind graţierea şi punerea în acord a codurilor penale cu deciziile CCR, transmise CSM, ÎCCJ şi Parchetului General/ Grindeanu: Abuzul în serviciu şi conflictul de interese nu se dezincriminează

Citeşte şi: Parchetul General spune că e nevoie de consultare în cazul graţierii. ”Fără transparenţă, aceste acte ar arăta slăbiciunea autorităţilor în faţa criminalităţii”