Proiect: 30% din timpul de lucru într-o unitate protejată să fie făcut de către cei cu dizabilităţi. Tot mai multe firme obţin profituri fabuloase fără să-i ajute pe cei în nevoie

La nivel mondial, pe 3 decembrie se marchează Ziua internaţională a persoanelor cu dizabilităţi.

În România, momentul aduce în discuţie situaţia celor 775.000 de persoane cu dizabilităţi înregistrate în ţară şi greutăţile la care acestea sunt expuse zilnic, cei mai mulţi dintre ei ajungând pretext pentru afaceri prospere la limita legii.

Statistica ultimilor ani arată că mulţi patroni de "unităţi protejate" au ales să îşi dezvolte afacerile la limita legii, pe seama acestor persoane. În anul 2008, în România erau 280 de unităţi protejate cu 1.027 de persoane cu dizabilităţi angajate. În 2015, numărul unităţilor a crescut la 800, dar persoanele cu dizabilităţi angajate au rămas la 1.700. Unii întreprinzători au speculat legea permisivă astfel că sunt situaţii în care o persoană cu dizabilităţi ajunge să lucreze doar câteva ore pe lună.

Autorităţile susţin că au identificat această problemă şi că se lucrează la soluţii.

"Pe angajare în muncă cred că trebuie să tragem un semnal de alarmă cu privire la aceste unităţi protejate şi cum putem să le activăm pentru a angaja şi mai multe persoane cu dizabilităţi în această formă de muncă protejată. (…) Am constatat că dacă numărul de unităţi a crescut exponenţial, nu putem spune acest lucru şi despre persoanele cu dizabilităţi angajate. Tocmai de aceea am iniţiat un proiect de act normativ pentru a îmbunătăţi modul în care aceste unităţi protejate funcţionează şi pentru a ne asigura că putem absorbi mai multe persoane cu dizabilităţi în structura lor.(...) Minim 30% din timpul de lucru într-o unitate protejată să fie realizat de către persoane cu dizabilităţi. Este o condiţiei cheie pentru că în momentul de faţă avem autorizate inclusiv unităţi protejate care vin să se autorizeze cu o persoană cu dizabilităţi care realizează normă de lucru de două ore pe lună, ceea ce este de neacceptat. Trebuie să facem un pas înainte dacă vrem să creem nişte condiţii reale.", a declarat preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Persoane cu Dizabilităţi (APD), Mihai Tomescu, sâmbătă, în Capitală, la un eveniment cu ocazia Zilei internaţionale a persoanelor cu dizabilităţi.

Proiectul de act normativ se află acum în etapa de avizare.

"Din păcate, în România, atunci când dăm anumite facilităţi observăm că există şi persoane care le folosesc în interesul propriu. Într-o unitate protejată angajăm o persoană cu dizabilităţi cu normă parţială, cu o oră şi atunci bifez o condiţie ca să pot beneficia de un regim fiscal mai favorabil. (…) Introducem condiţia să fie minim 30% persoane cu dizabilităţi într-o unitate protejată.(...) Oamenii aceştia, dacă ar avea locuri de muncă adaptabile, ar lucra şi ar fi mult mai important pentru ei acest lucru decât faptul că primesc o sumă de bani acasă. Autorităţile statului nu o să poată niciodată de unele singure să rezolve toate problemele pentru 775.000 de persoane cu dizabilităţi. Este vorba despre fiecare dintre noi să îşi asume o schimbare în mentalitate, în valorile pe care le are şi care se duc în comportament", a susţinut ministrul Muncii, Dragoş Pîslaru.

La evenimentul organizat în Piaţa Amzei din Bucureşti au fost prezentate şi expuse vânzării produse făcute de persoane cu dizabilităţi în cadrul mai multor unităţi protejate din ţară. Printre acestea, produse alimentare, decoraţiuni de interior, decoraţiuni de brad. Unii dintre reprezentanţii unităţilor protejate reclamă slaba gestionare a banilor încasaţi de stat de la companiile care nu au persoane cu dizabilităţi angajate. Totodată, aceştia vorbesc despre discriminări grave în cazul surdo-muţilor.

"Este impardonabil ca la un spital sau la un medic să nu ai o persoană care să facă comunicare în evaluarea medicală. Sunt persoane surde care au procese în instanţă pentru că i-au evaluat greşit, nu au auzit când i-au strigat.(...) Sunt discriminaţi din start. Nu poţi să te angajezi pentru că nu comunici. Şi problema cea mai gravă este că acel fond care se strânge, 4 sau 20%, nu ştim unde merge. Acel fond este obligatoriu virat la stat de toate instituţiile care nu au persoane cu handicap angajate. Era normal ca acei bani să revină către unităţile protejate, în funcţie de numărul de angajaţi. Acum merg în bugetul de stat dar nu ştim unde sau cum se repartizează " a declarat Ionica Tarău, reprezentanta unei fundaţii pentru drepturile surdo-muţilor.

Printre cei prezenţi la eveniment s-au numărat şi soţii Flip ,din Capitală, ambii imobilizaţi în scaune cu rotile după accidente suferite în tinereţe. Aceştia au declarat pentru MEDIAFAX că regula de bază este să înveţi să accepţi şi apoi să îţi depăşeşti limitele, fără să aştepţi tot timpul ajutor de la autorităţi.

"În primul rând noi trebuie să facem ceva. Să ieşim mai mult, să ne facem prezenţi în societate. Cel mai important e să te accepţi tu şi după aia societatea o să te accepte. Dacă stai închis în casă nu ai nicio şansă. (...) Am avut un accident acum 23 de ani. Nevoia m-a învăţat şi am depăşit acele limite. Trebuie să descoperi în tine acea putere.", a spus Gheorghe Filip.

"Inaccesibilitatea spaţiului public încă este o barieră în calea persoanelor cu dizabilităţi. Faptul că sistemul de educaţie nu permite încă accesul copiilor în şcolile de masă. Un alt impediment -lipsa de deschidere a angajatorilor în a angaja persoane cu dizabilităţi. Eu sunt un om independent datorită faptului că am reuşit să îmi accept situaţia, să o depăşesc şi să am posibilitatea să îmi achiziţionez o maşină cu cutie automată pe care să pot să o conduc singură şi să nu depind de transportul public. În momentul în care îţi doreşti să fii o persoană activă, independentă fizic şi financiar, vei găsi soluţiile şi angajatorul care să fie mai aproape de casă, te vei orienta după posibilităţile tale", a adugat Elena Filip.

Un studiu făcut în anul 2013 de Institutul pentru Politici Publice (IPP) arăta că doar 4,6% din persoanele cu dizabilităţi din România au un loc de muncă, în medie unu la sută fiind angajate în instituţiile publice.

În luna septembrie a acestui an, Guvernul anunţa că dintre persoanele cu dizabilităţi din România, 97,7% sunt în îngrijirea familiilor şi/sau trăiesc independent, iar 2,3% sunt asistate în instituţiile publice rezidenţiale de asistenţă socială pentru persoane adulte cu dizabilităţi.

Citeşte şi: Guvernul a adoptat Strategia ''O societate fără bariere pentru persoanele cu dizabilităţi''

Citeşte şi: Beyonce a angajat un model cu dizabilităţi care să-i promoveze noua colecţie de haine - FOTO, VIDEO

Citeşte şi: Lego dezvăluie noile figurine cu dizabilităţi, după o campanie online - FOTO

Citeşte şi: Persoanele cu dizabilităţi de auz/vorbire vor putea apela, de luni, Serviciul de urgenţă prin SMS