Propunere legislativă a unei senatoare PNL, cu greşeli gramaticale în expunerea de motive

Iniţiativa legislativă propune impozitarea cu 85% a oricărui venit încasat prin executarea silită a cesiunilor de creanţe bancare. Atât iniţiativa cât şi expunerea de motive sunt însuşite şi semnate de Vasilica Ştefana Miron şi de alţi colegi de partid sau de grup, printre care Cătălin Boboc, preşedinte al Comisiei juridice a Senatului, Marin Burlea, vicepreşedinte al Comisie pentru învăţământ, Varujan Vosganian, Tudor Barbu şi Mihaela Popa, membri ai Comisiei pentru cultură, Mario Oprea şi Marius-Petre Nicoară.

Vasilica Miron îşi redactează expunerea de motive folosind uneori un limbaj dramatic, alteori unul familiar, ambele neadecvate într-un astfel de document.

Textul conţine, de asemenea, pleonasme – "în opinia mea, eu consider", "în speţă, în cazul de faţă", cuvinte greşit ortografiate – "îngenucheze", "acelaşi condiţii" şi cacofonii: "Banca nu este o societate filantropică ci (sic) este un partener de afaceri. Dacă partenerul de afaceri pierde în urma unei afaceri făcute împreună, asta (sic) nu înseamnă că celălalt (sic) trebuie să îl condamne la «sărăcie veşnică». În opinia mea, eu consider (sic) că atât banca cât şi debitorul au obligaţia să ajungă la înţelegeri rezonabile pentru amândoi, nefiind condiţii normale ci din contra mai mult decât excepţionale (sic). De aceea, consider mai mult decât oportun la o perioadă de criză excepţională să luăm măsuri excepţionale şi asta (sic) în favoarea tuturor partenerilor serioşi şi nu în beneficiul profitorilor, în speţă, în cazul de faţă (sic), a cesionarilor de creanţe care nu fac altceva astăzi decât să îngenucheze (sic) aproape o treime din familiile românilor. Legislaţia este net favorabilă acestor firme, acestor instituţii nebancare care funcţionează practic în acelaşi (sic) condiţii ca şi societăţile comerciale, plătind un impozit doar de 16%".

Senatoarea arată că, astfel, 3,5 milioane de români, împreună cu familiile lor, "sunt împinşi la periferia societăţii, iar ca să evite executarea silită trebuie să nu mai dobândească alte bunuri sau eventual să plece din România" şi menţionează că, pentru a evita acest fenomen "dramatic", propune impozitarea cu 85% pentru orice sumă încasată prin executare silită a cesionarilor de creanţe bancare.

"Cei 3,5 milioane de români ar putea să-şi răscumpere creanţe la valori până în 15% (sic) având deci un beneficiu extraordinar. În schimb, ar fi o palmă dată acestor instituţii nebancare care vor avea profituri sensibil mai scăzute şi nu vor mai putea teroriza familiile românilor cu datorii", conchide Vasilica Miron.

Propunere legislativă este în prezent în consultare publică, urmând să intre în dezbaterea Senatului în calitate de primă Cameră sesizată.