Raport SRI: Grupări de criminalitate organizată au reuşit penetrarea instituţiilor la nivel înalt. Profilul României ca posibilă ţintă a atacurilor teroriste a crescut "relativ" în 2014

Raportul de activitate al SRI pe 2014 arată că au fost proliferate acte de corupţie derulate, cu predilecţie, de persoane din administraţia publică, acţiunile abuzive ale unor decidenţi locali în beneficiul personal sau de grup fiind potenţate de conexiunile cu exponenţi ai lumii interlope.

"Disfuncţiile socio-economice au fost potenţate de proliferarea actelor de corupţie derulate de persoane sau grupuri de interese cu prejudicii semnificative asupra bugetului public ori a drepturilor cetăţeneşti şi intereselor naţionale de politică externă. Fenomenul s-a manifestat cu predilecţie în administraţia publică, subordonarea procesului decizional intereselor private afectând capacitatea de asigurare, la un nivel adecvat, a serviciilor publice. Acţiunile abuzive ale unor decidenţi locali în beneficiul personal sau de grup au fost potenţate de conexiunile cu exponenţi ai lumii interlope", se menţionează în raportul de activitate al SRI aflat la Birourile Permanente ale celor două Camere ale Parlamentului.

Documentul precizează că funcţionari publici sau demnitari au fost semnalaţi ca fiind membri sau coordonatori ai unor reţele de criminalitate organizată.

"Grupări de criminalitate organizată au reuşit penetrarea instituţiil or publice la nivel înalt, funcţionari publici sau demnitari fiind semnalaţi ca membri ori chiar coordonatori ai unor reţele de criminalitate organizată", se precizează în raport.

SRI mai precizează că în 2014 au continuat să se semnaleze "deturnări ale actului de justiţie, pe fondul imixtiunilor unor grupuri de interese", în baza unor relaţii de cointeresare cu magistraţi, poliţişti, grefieri, avocaţi, notari, lichidatori judiciari.

"Exponenţii criminalităţii organizate au reuşit să creeze pârghii de intervenţie pe diverse paliere ale sistemului în scopul vicierii procesului judiciar penal în conformitate cu propriile interese", mai menţionează documentul.

Raportul citat menţionează şi faptul că Sistemul public de sănătate s-a confruntat cu "deficienţe generate de insuficienţa resurselor financiare şi umane şi gestionarea abuzivă sau nejudicioasă a celor existente", iar, "pe acest fond au fost favorizate frauda şi corupţia, menţinându-se precaritatea serviciilor medicale şi percepţia negativă".

Şi sistemul de învăţământ s-a confruntat cu dificultăţi generate de insuficienţa resurselor umane şi materiale, perpetuarea unor probleme legate de lipsa de motivaţie şi nivelul scăzut de pregătire al cadrelor didactice, se arată în raportul SRI.

Raportul precizează şi că, în 2014, extremismul de dreapta s-a menţinut pe un trend diminuat, iar în privinţa extremismul etnic, măsurile întreprinse de instituţii ale statului român au determinat diminuarea intensităţii grupărilor extremiste pro-hungariste.

Raportul urmează să intre în dezbaterea Comisiei parlamentare de control a activităţii SRI, iar apoi în plenul Parlamentului.

• Raport SRI: Profilul României ca posibilă ţintă a atacurilor teroriste a crescut "relativ" în 2014

Profilul României ca posibilă ţintă a unor atacuri teroriste a înregistrat o "relativă creştere" în cursul anului 2014, arată SRI, în raportul depus în Parlament cu privire la activitatea Serviciului, indicând ISIS drept principala ameninţare la adresa securităţii Europei.

Potrivit raportului de activitate al SRI pe anul 2014, riscurile teroriste la nivel naţional şi-au păstrat "cauzalitatea externă", fiind legate de prelungirea instabilităţii în Nordul Africii şi accentuarea violenţelor în regiunea Siria-Irak. În acest context, principala ameninţare a fost Statul Islamic, ca "pol al jihadismului global".

"Ascensiunea organizaţiei teroriste Statul Islamic/Daesh a reprezentant principala mutaţie la nivel global, gruparea generând creşterea ameninţării teroriste explicite la adresa comunităţii internaţionale, şi în particular a statelor occidentale, prin capacitatea de a atrage afilierea altor grupări teroriste, autonomie financiară şi utilizarea intensă a mediului virtual ca vector de propagandă", atrage atenţia Serviciul Român de Informaţii.

În privinţa României, SRI susţine că, prin măsurile dispuse, a fost păstrat actualul nivel de alertă, însă profilul României ca posibilă ţintă a crescut, în mare parte din cauza apartenenţei ţării noastre la sistemul de alianţe politice şi militare internaţionale, susţinerea Coaliţiei împotriva grupării Statul Islamic/Daesh, dar şi situarea pe principalele rute de migraţie către occident. Toţi aceşti factori "au determinat o relativă creştere a profilului ţării noastre ca posibilă ţintă a unor atacuri", arată SRI.

Mai mult, au fost analizate de către Serviciu şi riscurile provenite din accesarea rutelor de migraţie ilegală de către persoane cu istoric jihadist, SRI notând şi  "preocupări pentru identificarea unor variante aparent legale pentru pătrunderea pe teritoriul naţional" a unor astfel de persoane, în perspectiva deplasării spre Occident.

SRI atrage atenţia şi că s-a accentuat evident propaganda fundamentalistă, îndeosebi pe internet, "sub forma comentariilor anti-occidentale, anti-israeliene ori favorabile jihadului". Deşi comunitatea musulmană din România respinge astfel de atitudini, propaganda islamistă a avut ecou în special în rândul noilor convertiţi şi al rezidenţilor tineri proveniţi din ţări cu activitate teroristă, mai susţine SRI, în raportul de activitate.

În general, SRI notează creşterea ameninţării teroriste generale la adresa Europei, însă în România acest lucru s-a văzut ca o "accentuare a riscurilor non-operaţionale, de propagandă fundamentalistă şi acţiuni de sprijin financiar şi logistic".

Au fost întreprinse măsuri de prevenire, în special descurajarea implicării în activităţi teroriste, neacordarea sau retragerea avizului ori înaintarea de propuneri pentru revocarea drepturilor prevăzute de legi speciale. SRI a făcut şi mai multe informări către organelor de cercetare şi urmărire penală, în special cu privire la părăsirea ilegală a teritoriului, migraţie ilegală, ameninţări cu dispozitive explozive improvizate şi deţinere de dispozitive explozive pirotehnice.

Nu în ultimul rând, au fost întreprinse misiuni de protecţie a misiunilor diplomatice acreditate în România, dintre care 3.600 de acţiuni de patrulare-cercetare şi peste 150 de măsuri de consolidare a dispozitivelor instituite la obiective din responsabilitate.

SRI a efecuat şi controale antiteroriste-antideturnare şi protecţie antiteroristă pe aeroporturi, fiind întreprinse şi 633 de misiuni de protecţie antiteroristă a aeronavelor şi pasagerilor pe durata zborurilor, se mai arată în raport.