Reding: Încercarea de desfiinţare a CC - o ameninţare sistemică la adresa statului de drept

"Am avut în ultimii ani unele probleme de rezolvat şi a trebuit să o facem ad-hoc. A trebuit să avem imaginaţie, pentru că tratatele nu prevăd măsuri (pentru încălcarea statului de drept - n.r.), cu excepţia articolului 7, care este opţiunea nucleară", a explicat Reding necesitatea unui nou cadru pentru protejarea statului de drept.

Rugată să dea exemple privind "ameninţarea sistemică" la adresa statului de drept, Viviane Reding a vorbit despre România şi Ungaria.

"Încercarea de a desfiinţa o Curte Constituţională, pentru că acea Curte Constituţională a criticat destul de des legile Guvernului. Ăsta fost cazul României. Sau ameninţarea independenţei justiţiei, a judecătorilor, cum a fost cazul în Ungaria", a răspuns Reding, în cadrul unei conferinţe de presă comune cu preşedintele CE, Jose Manuel Barroso, şi comisarul pentru Afaceri Interne, Cecilia Malmström.

În urmă cu un an, Parlamentul Ungariei a adoptat proiectul de modificare a Constituţiei care limita competenţele Curţii Constituţionale, în pofida criticilor formulate atât de preşedintele CE, Jose Manuel Barroso, cât şi de secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjorn Jagland.

Comisia Europeană a adoptat un cadru nou pentru abordarea ameninţărilor sistemice la adresa statului de drept în cele 28 de state membre ale UE. Iniţiativa are la bază două dezbateri de orientare privind statul de drept organizate de colegiul comisarilor la 28 august 2013 şi la 25 februarie 2014, în cadrul cărora s-a ajuns la concluzia că este necesar să se conceapă un instrument pentru a se face faţă, la nivelul UE, ameninţărilor sistemice la adresa statului de drept.

Noul cadru privind statul de drept va completa procedurile de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor - atunci când a fost încălcată legislaţia UE - şi aşa-numita "procedură de la articolul 7" din Tratatul de la Lisabona, care, fiind cea mai strictă sancţiune, permite suspendarea drepturilor de vot în cazul unei "încălcări grave şi persistente" a valorilor UE de către un stat membru, se arată într-un comunicat al CE.

Noul cadru instituie un instrument de "avertizare timpurie" care permite Comisiei să iniţieze un dialog cu statul membru în cauză pentru a preveni escaladarea ameninţărilor sistemice la adresa statului de drept. Dacă nu se găseşte nicio soluţie bazată pe noul cadru al UE privind statul de drept, în ultimă instanţă se va aplica întotdeauna articolul 7 pentru soluţionarea unei crize şi pentru asigurarea conformităţii cu valorile Uniunii Europene. Noul cadru nu conferă şi nici nu prevede competenţe noi pentru Comisie, dar conferă transparenţă modului în care Comisia îşi exercită rolul în temeiul tratatelor.

Obiectivul cadrului este de a permite Comisiei să identifice o soluţie împreună cu statul membru vizat, pentru a preveni apariţia unei ameninţări sistemice la adresa statului de drept de natură să devină un "risc clar de încălcare gravă" ce ar putea declanşa aplicarea articolului 7 din Tratatul UE. În cazul în care există indicii clare ale unei ameninţări sistemice la adresa statului de drept dintr-un stat membru, Comisia poate lansa o "procedură prealabilă procedurii prevăzute la articolul 7", iniţiind un dialog cu statul membru respectiv.

Acest procesul are trei etape. În prima etapă, Comisia Europeană va colecta şi va examina toate informaţiile relevante şi va stabili dacă există indicii clare ale unei ameninţări sistemice la adresa statului de drept. În cazul în care, în urma acestei evaluări, consideră că există în mod real o situaţie de ameninţare sistemică la adresa statului de drept, Comisia va iniţia un dialog cu statul membru vizat prin trimiterea "avizului său privind statul de drept", care va constitui un avertisment pentru statul membru, şi justificarea motivelor sale de îngrijorare.

În a doua etapă, cu excepţia cazului în care chestiunea a fost deja soluţionată în mod satisfăcător, Comisia va emite o "recomandare privind statul de drept" adresată statului membru. CE va recomanda statului membru ca, într-un termen stabilit, să rezolve problemele identificate şi să o informeze cu privire la măsurile luate în acest scop.

În cea de-a treia etapă, Comisia va monitoriza măsurile adoptate de statul membru ca urmare a recomandării. Dacă nu se ia nicio măsură satisfăcătoare în termenul stabilit, Comisia poate recurge la unul dintre mecanismele prevăzute la articolul 7 din Tratatul UE.

"Întregul proces se bazează pe un dialog continuu între Comisie şi statul membru vizat. Comisia va informa Parlamentul European şi Consiliul cu regularitate şi în detaliu", se arată în comunicatul CE.

Potrivit comunicatului, din 2009, Comisia Europeană "s-a confruntat în mai multe ocazii, în unele state membre, cu situaţii de criză care au evidenţiat probleme specifice legate de statul de drept".