Robert Cazanciuc, vicepreşedinte al Senatului: „Noi nu suntem cu sânge, noi suntem cu rule of law. Rule of law înseamnă ca persoana să fie sancţionată proporţional cu greşeala”

„Justiţia rămâne în Guvern. CCR nu trebuie să rezolve problema pe care nu o rezolvă alţii. CCR trebuie să spună dacă o lege este în conflict cu Constituţia.

CCR foloseşte câteva noţiuni pe care nu le am găsit în legea privind tehnica normativă. Inconsistenţă, incongruenţă – înseamnă dacă nu sunt în legătură cu deciziile CCR. Instanţele au această libertate să decidă ce corespunde spiritului deciziei CCR. Deciziile CCR anterioare înţeleg că rămân obligatorii, nu este o schimbare. Nu ştiu dacă o să fie nevoie de modificări la nivelul Parlamentului.

Sper ca la finalul procesului norma să fie suficient de clară astfel încât să nu creeze practică neunitară. Cea mai mare problemă astăzi în România este practica neunitară. Dacă ne vom trezi cu soluţii în funcţie de educaţia experienţa a judecătorului n-o să fie bine. Deciziile anterioare spuneau că sancţiunea penală este ultima ratio. Faptul că cineva a greşit nu înseamnă că trebuie să fie infracţiune neapărat. Nu orice încălcare a legii înseamnă automat infracţiune.

 Decizia CCR pune foarte mare responsabilitate pe umerii instanţelor de judecată. Sper ca în motivarea CCR să fie elemente să ajute la practica unitară.

Pot fi utilizate informaţii din MSN în dosare penale dar trebuie o procedură clară de contestare în cazul utilizării acestor informaţii. Aceste informaţii nu trebuie să nu fie ţinute la sertar. În varianta Senantului era o procedură de contestare a acestor mijloace de probă. Trebuie să avem o procedură foarte clară de contestare. Varianta pe care o găsisem la Senat corespundea cu ce spune CCR acum. Va trebui o procedură de contestare la ÎCCJ la un alt complet decât cel care autorizat la un moment dat măsuri speciale de interceptare”, a declarat Robert Cazanciuc, în emisiunea OFF/OnTheRecord, pe Aleph News, referindu-se la decizia CCR pe abuzul în serviciu şi folosirea interceptărilor din mandatele de securitate naţională în dosarele de corupţie.

De ce Parlamentul are mereu probleme în legiferare? – a fost o altă întrebare adresată lui Robert Cazanciuc. Liderul PSD susţine că, în acest moment, expertiza se află în ministere şi nu în Parlament:

„MJ a spus că nu e neapărat nevoie de prag la abuz în serviciu. E nevoie de repere foarte clare. Dacă ai judecători foarte maturi, pregătiţi n-ai nevoie de prag. Va rămâne să vedem dacă avem judecători bine pregătiţi. Au primit o sarcină destul de grea pe decizia CCR. Noi nu dăm legi doar ca să le publicăm revistele de Drept şi ca să le aplice nişte oameni. Din păcate oamenii cu experienţă au cam plecat din sistemul judiciar. Cu cât sunt reperele mai clare, cu atât şansele de a avea practică neunitară sunt mai reduse. Forma în care Parlamentul va trece această lege va trebui să ţină cont de motivarea CCR. În ultimul timp în Parlament nu mai avem foarte mulţi jurişti. Expertiza se află la ministere. În Parlament, vin tot felul de adăugiri din viaţa reală sau care vin din bunul simţ al cuiva, nu e neapărat riguros juridic. Opinia publică aştepta să spunem după decizia CCR un prag. Trebuia o dezbatere din timp în Parlament cu specialişti. O discuţie care trebuia să fie eminamente juridică s-a dus eminamente în spaţiul politic. Nu ai cum să discuţi despre valori protejate în cadrul CP într-o dezbatere publică. Noi nu mai avem oameni în închisoare cu orice preţ, noi vrem să fie o sancţiune graduală în funcţie de greşeală. Eu prefer să-l las fără bunuri dacă a produs un prejudiciu. Este bine să stai în contact cu opinia publică, dar trebuie să faci lucrurile by the book. Dacă nu faci lucrurile by the book, în final toată lumea are de pierdut. O lege proastă nu protejează pe nimeni, pune pe toată lumea în pericol. Dacă societatea vrea sânge, sânge punem, dar eu cred că am trecut de faza aia, suntem în secolul XXI. Noi nu suntem cu sânge, noi suntem cu rule of law. Rule of law înseamnă să fie sancţionat proporţional cu greşeala, nu trimis imediat la închisoare. În ultima zi de mandat de ministru, am trecut legea cu ANABI. (...) Recuperarea prejudiciilor este foarte complexă, ţine de identificarea iniţială a bunurilor care pot fi valorificate. Dacă nu ai pus sechestru pe ceea ce trebuie şi pui doar formal, nu merge. Francezii nu pun niciodată sechestru pe vile în Corsica, pentru că nu le cumpără nimeni. Când ai sechestru, trebuie să pui pe ceva pe care ştii că poate fi valorificat repede. Trebuie învăţaţi oamenii că nu orice bun care are o valoare, poate fi vândut uşor”.

Robert Cazanciuc crede că un independent asumat de PSD nu ar avea „resursa politică” necesară să conducă ministerul Justiţiei:

„Aşa cum este protocolul acum, PSD va prelua ministerul Justiţiei. O să vedem dacă protocolul o să rămână, în afară de premier, în termenii care a fost el agreat iniţial. Una dintre marile probleme ale României a fost lipsa de continuitate. La Educaţie au fost în 30 de ani peste 30 de miniştri, nu ai cum să faci ceva. La Transporturi, nu ai cum să construieşti autostrăzi când ai la fiecare 9 luni un ministru. Dacă durata de viaţă a unui ministru este de sub 1 an, nu ai cum să construieşti nimic. Domnul Predoiu are cel mai longeviv mandat din orice domeniu după 1989. Premiantul Guvernului este cu siguranţă dl. Predoiu. Eu n-am auzit pe nimeni din sistemul judiciar care să spună că atunci când PSD a fost la guvernare, sistemul judiciar a fost oprimat. Din contră. Nu văd de ce PSD i-ar fi teamă de Justiţie. Întotdeauna din afară pare că e bine ca să vină cineva independent la Justiţie. Cineva independent nu are resursa politică să conducă ministerul Justiţiei. Va fi cel mai slab minister. Sistemul judiciar nu este cel mai iubit în momentul de faţă de români. Sistemul judiciar trebuie făcut mai eficient în slujba românilor. Avem în continuare un deficit de judecători. Au fost plecări foarte multe tot din cauza discuţiilor publice nepotrivite legate de vârsta de pensionare. Nu poţi să impui niciunui sistem soluţii peste noapte. Trebuie discutate şi văzut gradual” Suntem toţi de acord: nu e normal să ieşi la pensie la 49 de ani, în deplinătatea forţelor ca judecător. În UK, intri la 50 ca judecător.  Noi la 24 de ani punem pe umerii unor tineri o sarcină socială foarte greu de dus. Trebuie mărită vârsta de intrare în magistratură, altfel nu ai cum să găseşti oamenii potriviţi. Nu e decent să ai o pensie mai mare decât salariul. Se va tranşa în noua lege. Pensia trebuie să fie 80% din salariul pe care l-ai avut. Asta este decenţă, reperul normal oriunde în lume. Sunt mai multe lucruri care se pot rezolva prin dialog cu magistraţii. Pentru mine nu are foarte multe secrete ministerul Justiţiei. Ştiu ce este acolo, ştiu ce este de făcut. Avem instanţele încărcate cu foarte multe lucruri care n-au ce caută acolo: balastul judiciar.

 Sunt 3-4 milioane de români care se judecă. Jumătate din dosare n-au ce căuta acolo, se pot judeca pe alte căi.Trebuie găsite resurse astfel încât să nu ajungi la judecată, dar prima grijă este să faci legile cum trebuie. Dacă tu nu scrii legile cum trebuie, nu mă mir că judecătorul va citi diferit”.

Vicepreşedintele Senatului, Robert Cazanciuc, care a fost şi ministru al Justiţiei, a declarat în emisiunea OFF/OnTheRecord, pe Aleph News, că se aşteaptă ca noii şefi de parchete să nu fie vedete publice şi că ar trebui să-şi ţină instituţiile performante:

„Nu-l cunosc pe şeful de la DNA, nu-l cunosc pe şeful de la PG, pe doamna Alina Albu de la DIICOT am cunoscut-o, este foarte pregătită. Eu sper doar să îşi ducă mandatul în acord cu ceea ce au primit de la CSM şi MJ. Sper ca şefii de parchete să-şi ţină instituţiile performante, sper să nu-şi dorească cu orice preţ să fie vedete publice. Trebuie să arăţi ce faci, oameni trebuie să ştie la un moment dat că legea se aplică. Nu este nicio filosofie: ai probe, lege, conştiinţă şi pregătire profesională. Dacă ai aceste ingrediente nu ai cum să ai nemulţumire din partea populaţiei.Când am început eu ca procuror, dacă un procuror avea o achitare sau două era ruşine profesională. La achitări, nu se punea problema de sancţiune, îţi era ruşine. Nu cred că acum le mai este ruşine, din păcate”.

După apelul procurorului Viorel Cerbu, privind soluţiile care ar trebui găsite pentru combaterea traficului de droguri, Robert Cazanciuc spune că a luat problema în serios şi trebuie găsite soluţii legislative:

“Săptămâna trecută am fost la liceul unde învaţă copiii mei cu un medic care le-a copiilor ce înseamnă consecinţele utilizării drogurilor. Senzaţia de libertate înseamnă de fapt calea către sclavie faţă de un dealer sau calea către moarte.

Este o componentă de educaţie pe care o face familia şi şcoala. Este şi componentă de spargere a acestor reţele: aici e treaba Poliţiei, a DIICOT. Trebuie să vedem ce instrument normativ îi împiedică să fie eficienţi pe procurori şi poliţişti. Îmi spunea un prieten: în Centrul Vechi, a venit cineva după mine să întrebe dacă nu vreau pastile. Chestiunea aceasta, de sancţionare a reţelelor care sunt de proximitate, este foarte importantă. Instanţele şi parchetele sunt încărcate cu cazuri care n-au ce căuta acolo. Puţinii procurori pe care îi avem, în loc să se ocupe de reţelele cu adevărat importante şi periculoase, îşi pierd energia cu aceste dosare. Raportăm că avem mii de cauze şi băiatul acela umblă liber pe stradă fără să întrebe nimeni nimic. Este o listă de asemenea substanţe pe care pe care băieţii deştepţi le rafinează. E o cursă permanentă, statul trebuie să fie tot timpul înainte”

Cazanciuc susţine că problema fugarilor condamnaţi care se refugiază în Italia trebuie rezolvată fie pe calea dialogului bilateral, fie prin mecanismul rule of law, iar cazul „Savonea” trebuie rezolvat de Inspecţia Judiciară:

„Domnul Ionel Arsene nu este membru de partid. Sigur că este frustrant să-i vezi pe unii care primesc condamnare, când au făcut fapte grave, şi ai sentimentul că scapă. Eu cred că nu o să scape nimeni. Cred că e vorba doar de timp. E ca la droguri. Ai senzaţia de libertate, dar nu e decât o formă de sclavie. Acolo unde fug, nu sunt decât într-o colivie, unde cineva îi vânează. Nu are cum Italia să facă altfel. Se poate rezolva prin dialog bilateral, dar poate să fie şi treaba Comisiei Europene pe mecanismul de rule of law. Când ai semnale de genul acesta, pui pe black list Italia, şi nu are cum să nu se ia măsuri la un moment dat. (...) Cu mai bine de 20 de ani în urmă am făcut primul ghid de relaţii cu presa al ministerului Public. S-au stabilit nişte spunem formule de ieşi în spaţiul public cu munca procurorului dar nu pe surse. Nu s-a pus în niciun fel problema să faci vedete din procurori, să încurajezi canale ale unor procurori doar către cineva anume privilegiat. Este o chestiune de etică şi de adecvare a unui magistrat în funcţia respectivă. Eu am lucrat cu dna. Savonea când eram în Guvern, a fost o relaţie foarte onestă. Când faci lucruri, mai şi deranjezi pe unii. În momentul în care acea părere pare că se transformă într-o armă pe care o foloseşti într-o bătălie, deja lucrurile capătă alte conotaţii. Este foarte bine că Inspecţia Judiciară va clarifica acest lucru”.

Fostul ministru al Justiţiei, Robert Cazanciuc, şi-a amintit că el l-a propus pe Daniel Horodniceanu ca şef al DIICOT şi speră ca CSM şi Poliţia să facă lumină în scandalul în care este implicat vicepreşedintele CSM:

„Nu ştiu dacă imaginile sunt contrafăcute sau nu, dar aşa a spus dl. Horodniceanu: că filmul a fost trucat. Cel mai sănătos este să aşteptăm rezultatele de la Poliţie, de la CSM, să clarifice ce a fost acolo. Eu l-am propus pe Horodniceanu la DIICOT. Era foarte ferm, foarte hotărât în luările de poziţie, era foarte energic. Horodniceanu este un procuror care lucrează cu crima organizată, a făcut dosare importante, nu e un procuror care să se sperie. Ce-a fost exact acolo, nu putem şti decât după ce se va finaliza şi verificarea făcută de CSM şi Poliţie. Acea înregistrare nu era făcută cu body cam. Domnul Horodniceanu a spus foarte clar că a greşit. Nu ştiu dacă e o conspiraţie sau nu, dar fiind vorba de un procuror care a lucrat mulţi ani pe crima organizată, poţi să te gândeşti la orice. CSM trebuie să clarifice urgent acest lucru ca şi Poliţia Română. Este corect aşa: nu vrem să facem procese publice, nu mai vrem tele-justiţie, nu mai vrem dezbatere publică, vrem prezumţie de nevinovăţie. Eu îl ştiu pe Horodniceanu un tip extrem de onest, n-am niciun motiv să nu cred ceea spune: că filmul acela nu reprezintă cum s-au întâmplat lucrurile. N-a spus nimeni că nu va răspunde, înţeleg că este o verificare pe care o face Inspecţia Judiciară. Judecătorii sunt mai individualişti, procurorii sunt mai în echipă. Nu este bine pentru societate să creadă lumea că procurorii sunt de vină. Trebuie să-i selectăm bine pe procurori când sunt puşi în funcţiile de conducere”.