România mai are două săptămâni să depună PNRR la Bruxelles. Lista de obligaţii cu care s-a întors Cîţu de la Comisia Europeană. DOCUMENT

„Reforma pensiilor, este o reformă fiscală despre care am tot vorbit care să asigure creşterea veniturilor bugetare. Obiectivul meu clar de a nu introduce şi de a nu creşte taxe. Reforma salarizării, reforma administraţiei publice, dezvoltarea sau implementarea Băncii Naţonale de Dezvoltare şi bineînţeles reforme în ceea ce priveşte reducerea emisiilor de carbon, trecerea la energie verde şi aşa mai departe”, a declarat premierul Florin Cîţu.

Potrivit foii de parcurs, până în 2024, guvernul român îşi propune să îndeplinească următoarele obiective:

• Asigurarea unei creşteri economice anuale semnificative peste media UE şi din zona euro, pentru a accelera procesul de convergenţă economică blocat în timpul pandemiei.
• Reducerea semnificativă a deficitelor gemene pentru a permite o ieşire rapidă din deficitul excesiv. Procedură până în 2024, menţinând în acelaşi timp creşterea datoriei sub control.
• Readucerea economiei pe o cale fiscală durabilă pe termen mediu şi lung.
• Reducerea randamentelor obligaţiunilor şi îmbunătăţirea ratingurilor de credit ale României.
• Asigurarea coeziunii sociale, prin reducerea sărăciei şi a excluziunii sociale.
• Asigurarea unei coeziuni teritoriale corecte, prin legarea tuturor regiunilor istorice de Bucureşti şi Europa de Vest.
• Reducerea în continuare a corupţiei şi a impactului acesteia asupra mediului de afaceri.
• Îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei administraţiei publice.
• Asigurarea unei tranziţii corecte către neutralitatea carbonului prin decarbonizarea treptată a economiei.

SCOPURI POLITICE
Toate aceste obiective vor aduce România mai aproape de următoarele obiective politice:

• Apropierea României de admiterea în Mecanismul cursului de schimb (ERM II) şi Uniunea bancară care ar duce la o eventuală admitere în zona euro în jurul anului 2030, dacă procesul de convergenţă o permite.
• Admiterea României în spaţiul Schengen, proces întârziat, cu un rezultat pozitiv asupra comerţului şi libertăţii de mişcare.
• Promovarea candidaturii României la aderarea la OCDE.
• Reformele emblematice ale Planului român de redresare şi rezilienţă

REFORME PREVIZUITE
Obiectivele vor fi susţinute de unele reforme foarte concrete care vor fi incluse în Planul de recuperare şi rezilienţă. Majoritatea vor fi implementate între 2021 şi 2024,
în timpul mandatului actualului Parlament. Acestea sunt reforme structurale pe care România le-a întârziat:

• Pensii - o reformă majoră care asigură adecvarea la sistem a persoanelor cu venituri reduse, dar şi sustenabilitate fiscală pe termen mediu şi lung.
• Politica fiscală - adoptarea de măsuri pentru creşterea veniturilor fiscale, optimizarea cheltuielilor şi să asigure aplicarea cadrului fiscal.
• Societăţi de stat - revizuirea cadrului societăţilor publice pentru a îmbunătăţi conducerea de tip corporaţie şi să asigure respectarea strictă a acestor reguli, o monitorizare eficientă şi cu accent pe responsabilitate şi performanţă.
• Salariile publice - revizuirea sistemului pentru a limita majorările ulterioare ale salariului.
• Banca naţională - crearea şi operaţionalizarea băncii, urmată de o evaluare a pilonilor.
• Administraţia publică - un nou sistem de admitere în serviciul public şi un sistem de promovare îmbunătăţit, inclusiv pentru funcţiile de conducere.
• Justiţie - modificarea legilor justiţiei şi consolidarea anticorupţiei
• Decarbonizarea transporturilor - introducerea principiilor ecologice de impozitare, un nou sistemul de tarifare rutieră şi promovarea transportului cu emisii zero.
• Energie regenerabilă - promovarea eliminării treptate a cărbunelui, sprijin pentru producţia de hidrogen şi baterii şi o reformă a pieţei energiei electrice.
• Alte reforme sectoriale în diverse alte domenii:
• Adoptarea reformei veniturilor minime de incluziune
• Promovarea îngrijirii primare în detrimentul îngrijirilor spitaliceşti.
• Reducerea tăierilor ilegale în pădurile româneşti.
• Creşterea ratelor de reciclare.
• Adoptarea unor criterii obiective pentru stabilirea salariului minim.
• Dialog social sporit.

Deocamdată, Comisia pare să fie mulţumită de ce a prezentat România. Ursula von der Leyen a postat pe Twitter, imediat după întâlnirea cu premierul român, că a fost o discuţie constructivă, asta după ce ni s-a refuzat al treilea draft PNRR. Pentru moment, Cîţu nu vorbeşte despre împrumuturi. Franţa, Spania şi Italia au anunţat deja cum împart finanţările europene. Cât iau prin PNRR şi cât cer împrumut pentru a-şi dezvolta economia.

„Lucrăm cot la cot cu România pentru finalizarea unui Plan de Reconstrucţie şi Rezilienţă solid, cât de rapid cu putinţă. Avem un prores important pe reforme”, a scris Ursula von der Leyen.