- Home
- Politic
- (14.05.2021, 15:52)
- Larisa Ioniţă , Alina Mihai
- Home
- Politic
- Economic
- Social
- Externe
- Sănătate
- Sport
- Life-Inedit
- Meteo
- Healthcare Trends
- Economia digitală
- Angajat în România
- Ieși pe plus
- Video
România mai are două săptămâni să depună PNRR la Bruxelles. Lista de obligaţii cu care s-a întors Cîţu de la Comisia Europeană. DOCUMENT
- Premierul Cîţu a anunţat că România va depune un PNRR cu toată suma.
- Florin Cîţu a spus că va avea o discuţie cu PSD: „PNRR nu e doar al acestui guvern/ Vreau să trec PNRR prin Parlament".
- Granturile europene vor veni cu o condiţie importantă: Guvernul şi Parlamentul să facă reforme în cele mai sensibile zone ale statului.
- Vezi mai jos care sunt obiectivele pe care Comisia le vrea incluse în plan. Documentul a fost studiat de Mediafax.
Urmărește
1531 afișări
România mai are două săptămâni să depună la Bruxelles PNRR. Cîtu s-a întors de la Bruxelles cu o lista de obligaţii
Premierul Florin Cîţu a anunţat că România va depune la Bruxelles un Plan Naţional de Redresare şi Rezilienţă cu suma de 29,2 miliarde de euro. S-a întors învingător de la vizita cu Ursula von der Leyen pentru că proiectele de infrastructură au fost acceptate, însă a primit o foaie de parcurs cu obligaţiile Guvernului.
Granturile europene vor veni cu o condiţie importantă: să facem reforme în cele mai sensibile zone ale statului. Primii bani ar urma să-i încasăm în august. Adică peste vreo două luni. Până atunci, Guvernul mai are două săptămâni să realizeze proiectele aşa cum le impune Comisia Europeană.
„Reforma pensiilor, este o reformă fiscală despre care am tot vorbit care să asigure creşterea veniturilor bugetare. Obiectivul meu clar de a nu introduce şi de a nu creşte taxe. Reforma salarizării, reforma administraţiei publice, dezvoltarea sau implementarea Băncii Naţonale de Dezvoltare şi bineînţeles reforme în ceea ce priveşte reducerea emisiilor de carbon, trecerea la energie verde şi aşa mai departe”, a declarat premierul Florin Cîţu.
ULTIMELE ȘTIRI
-
Pe 22 decembrie Revoluția ajungea la București. Ce evenimente au marcat noaptea din 21 spre 22 decembrie
-
USR i-a transmis lui Klaus Iohannis că mandatul lui s-a încheiat. Elena Lasconi: PSD şi PNL nu au înţeles nimic din votul cetăţenilor
-
Iohannis, optimist că va desemna premierul după votarea preşedinţilor din cele două camere
-
Ucraina a executat primul asalt fără militari, doar cu drone terestre şi aeriene
Potrivit foii de parcurs, până în 2024, guvernul român îşi propune să îndeplinească următoarele obiective:
- Asigurarea unei creşteri economice anuale semnificative peste media UE şi din zona euro, pentru a accelera procesul de convergenţă economică blocat în timpul pandemiei.
- Reducerea semnificativă a deficitelor gemene pentru a permite o ieşire rapidă din deficitul excesiv. Procedură până în 2024, menţinând în acelaşi timp creşterea datoriei sub control.
- Readucerea economiei pe o cale fiscală durabilă pe termen mediu şi lung.
- Reducerea randamentelor obligaţiunilor şi îmbunătăţirea ratingurilor de credit ale României.
- Asigurarea coeziunii sociale, prin reducerea sărăciei şi a excluziunii sociale.
- Asigurarea unei coeziuni teritoriale corecte, prin legarea tuturor regiunilor istorice de Bucureşti şi Europa de Vest.
- Reducerea în continuare a corupţiei şi a impactului acesteia asupra mediului de afaceri.
- Îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei administraţiei publice.
- Asigurarea unei tranziţii corecte către neutralitatea carbonului prin decarbonizarea treptată a economiei.
SCOPURI POLITICE
Toate aceste obiective vor aduce România mai aproape de următoarele obiective politice:
- Apropierea României de admiterea în Mecanismul cursului de schimb (ERM II) şi Uniunea bancară care ar duce la o eventuală admitere în zona euro în jurul anului 2030, dacă procesul de convergenţă o permite.
- Admiterea României în spaţiul Schengen, proces întârziat, cu un rezultat pozitiv asupra comerţului şi libertăţii de mişcare.
- Promovarea candidaturii României la aderarea la OCDE.
- Reformele emblematice ale Planului român de redresare şi rezilienţă
REFORME PREVIZUITE
Obiectivele vor fi susţinute de unele reforme foarte concrete care vor fi incluse în Planul de recuperare şi rezilienţă. Majoritatea vor fi implementate între 2021 şi 2024,
în timpul mandatului actualului Parlament. Acestea sunt reforme structurale pe care România le-a întârziat:
- Pensii - o reformă majoră care asigură adecvarea la sistem a persoanelor cu venituri reduse, dar şi sustenabilitate fiscală pe termen mediu şi lung.
- Politica fiscală - adoptarea de măsuri pentru creşterea veniturilor fiscale, optimizarea cheltuielilor şi să asigure aplicarea cadrului fiscal.
- Societăţi de stat - revizuirea cadrului societăţilor publice pentru a îmbunătăţi conducerea de tip corporaţie şi să asigure respectarea strictă a acestor reguli, o monitorizare eficientă şi cu accent pe responsabilitate şi performanţă.
- Salariile publice - revizuirea sistemului pentru a limita majorările ulterioare ale salariului.
- Banca naţională - crearea şi operaţionalizarea băncii, urmată de o evaluare a pilonilor.
- Administraţia publică - un nou sistem de admitere în serviciul public şi un sistem de promovare îmbunătăţit, inclusiv pentru funcţiile de conducere.
- Justiţie - modificarea legilor justiţiei şi consolidarea anticorupţiei
- Decarbonizarea transporturilor - introducerea principiilor ecologice de impozitare, un nou sistemul de tarifare rutieră şi promovarea transportului cu emisii zero.
- Energie regenerabilă - promovarea eliminării treptate a cărbunelui, sprijin pentru producţia de hidrogen şi baterii şi o reformă a pieţei energiei electrice.
- Alte reforme sectoriale în diverse alte domenii:
- Adoptarea reformei veniturilor minime de incluziune
- Promovarea îngrijirii primare în detrimentul îngrijirilor spitaliceşti.
- Reducerea tăierilor ilegale în pădurile româneşti.
- Creşterea ratelor de reciclare.
- Adoptarea unor criterii obiective pentru stabilirea salariului minim.
- Dialog social sporit.
Deocamdată, Comisia pare să fie mulţumită de ce a prezentat România. Ursula von der Leyen a postat pe Twitter, imediat după întâlnirea cu premierul român, că a fost o discuţie constructivă, asta după ce ni s-a refuzat al treilea draft PNRR. Pentru moment, Cîţu nu vorbeşte despre împrumuturi. Franţa, Spania şi Italia au anunţat deja cum împart finanţările europene. Cât iau prin PNRR şi cât cer împrumut pentru a-şi dezvolta economia.
„Lucrăm cot la cot cu România pentru finalizarea unui Plan de Reconstrucţie şi Rezilienţă solid, cât de rapid cu putinţă. Avem un prores important pe reforme”, a scris Ursula von der Leyen.
Citește pe alephnews.ro: Klaus Iohannis convoacă partidele la consultări pentru formarea Guvernului. Se decid șefii de la Senat și Camera Deputaților
Citește pe www.zf.ro: S-a terminat cu sunatul după doctori, vânatul de programări şi aşteptatul. 2025 va fi anul revoluţiei tehnologice şi în sănătate. Ce vor putea face pacienţii în viitorul apropiat. VIDEO
Citește pe www.zf.ro: Cum poate România să ajungă o forţă în regiune şi să lase în urmă toţi vecinii
Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!
Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!
Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.
Suspectul atacului de la Târgul de Crăciun din Magdeburg, Germania a fost arestat preventiv. Patru femei și un băiat au decedat iar peste 200 de persoane au fost rănite
S-a terminat cu sunatul după doctori, vânatul de programări şi aşteptatul. 2025 va fi anul revoluţiei tehnologice şi în sănătate. Ce vor putea face pacienţii în viitorul apropiat. VIDEO
Cum reuşeşte o companie din România să facă zeci de milioane de euro dintr-o resursă pe care mulţi oameni din ţara noastră o ignoră şi care sunt planurile acesteia pentru viitor
Oficial Direcţia Informaţii Militare: este un grad de probabilitate scăzut pentru o confruntare Rusia – NATO
Nicoleta Luciu, probleme cu greutatea. A ajuns de nerecunoscut. Cum arată acum, la 25 de ani după ce a câștigat Miss România
CANCAN.RO
Care este cea mai sănătoasă sare din comerț, potrivit lui Dragoș Pătraru. Majoritatea bucătarilor din Vest o folosesc
GANDUL.RO
Ministrul Justiţiei: La sfârşitul lunii martie cred că SIIJ poate fi desfiinţată. "Această Secţie şi-a ratat rolul pe care l-ar fi putut avea"
ULTIMA ORǍ
vezi mai multe