Senat: Prevederile legii privind darea în plată vor fi aplicate şi creditelor pentru „Prima Casă”

Propunerea legislativă pentru abrogarea alin. (4) al art. 1 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite a fost adoptată de către senatori cu 73 de voturi „pentru”, 26 „împotrivă” şi o abţinere.

„Propunera legislativă are ca obiect de reglementare abrogarea prevederilor alin 4 al art 1 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, prevederi potrivit cărora au fost eliminate din domeniul de aplicare a legii creditele acordate în cadrul programului -Prima Casă-”, se arată în raportul Comisiei pentru buget a Senatului, care a întocmit un raport de admitere cu amendamente.

Senatorul ALDE Daniel Zamfir a adăugat următoarele condiţii pentru stingerea creanţei dintr-un contract de credit: „este îndeplinită condiţia privind impreviziunea; se consideră întotdeauna că exită impreviziune: în cazul devalorizării cu mai mult de 50% faţă de valoarea iniţiată evaluată a imobilului cu destinaţia de locuinţă ipotecat; în cazul în care cursul de schimb al monedei creditului a depăşit cu cel puţin 20% nivelul cursului din data contractării creditului; în cazul în care gradul de îndatorare a debitorului l-a depăşit pe cel luat în considerare la momentul acordării creditului; în cazul în care debitorul a fost executat silit prin vânzarea imobilului cu destinaţia de locuinţă; în alte cazuri care relevă un dezechilibru contractual, în sensul art 4 alin 3”, se arată completarea adusă de liberal articolului 4 (1) din legea în vigoare.

În legea în vigoare, pentru stingerea creanţei izvorând dintr-un contract de credt şi a accesoriilor sale prin dare în plată trebuie îndeplinite, în mod cumulativ, următoarele condiţii:

„a) creditorul şi consumatorul fac parte din categoriile prevăzute la art 1 (1) astfel cum acestea sunt definite de legislaţia specială
b) cuantumul sumei împrumutate, la momentul acordării, nu depăşea echivalentul în lei al 250.000 euro, sumă calculată la cursul de schimb publicat de către BNR în ziua încheierii contracrtului de credit
c) creditul a fost contractat de consumator cu scopul de a achiziţiona, construi, extinde, moderniza, amenaja, reabilita un imobil cu destinaţie de locuinţă sau indiferent de scopul pentru care a fost contractat este garantat cu cel puţin un imobil având destinaţia de locuinţă
d) consumatorul să nu fi fost condamnat printr-o hotărâre definitivă pentru infracţiuni în legătură cu creditul pentru care se solicită aplicarea legii”, prevede art 4 (1) din legea privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, din vigoare.

Iniţiatorul proiectului, senatorul ALDE Daniel Zamfir, a afirmat că proiectul legislativ clarifică situaţiile de "impreviziune" care apar atunci când instanţele ajung să judece dosare în care debitorii vor să se elibereze prin Legea dării în plată.

„Apar situaţii chiar în municipiul Bucureşti. O judecătorie de sector consideră că lipsa veniturilor este motiv de impreviziune, iar judecătoria altui sector consideră că lipsa veniturilor nu este situaţie de impreviziune. Aşadar, suntem obligaţi noi, ca legiuitori, să punem capăt acestor situaţii. Nu le putem spune locuitorilor din sectorul 1 că au avut ghinion că s-au născut acolo şi că domiciliază acolo, şi celor din sectorul 4 că au avut noroc în viaţă, că, iată, judecătorii le dau câştig de cauză. Tocmai să curmăm aceste situaţii am stabilit noi nişte criterii de impreviziune, situaţii în care oamenii să ajungă la reechilibrarea contractului. Până la urmă, Legea dării în plată nu are ca obiectiv renunţarea la case de către oameni, Legea dării în plată este o pârghie prin care oamenii să-şi renegocieze, să reechilibreze contractele pe care le au cu băncile, pentru că nimeni nu are interes ca acel contract să se termine. Oamenii vor să-şi menţină casele, să continue contractele, băncile, unele dintre ele, sunt de acord ca acest contract să continue, dar, aşa cum spune Curtea Constituţională, contractul trebuie readaptat la condiţiile economice de astăzi ale debitorilor” a precizat Zamfir.

Senatorul PNL Florin Cîţu a susţinut că PNL nu susţine proiectul de lege, fiind „ridicol”.

„Când s-a format Comisia naţională de aderare la zona euro, am spus că este doar un exerciţiu public pentru PSD şi atât, nu va avea niciun efect. Este un proiect ridicol din punct de vedere economic şi nu-şi are sensul. PNL nu susţine astfel de proiecte”, a conchis Cîţu.

Senatul este prima cameră sesizată, iar Camera Deputaţilor este for decizional.