Senatul a adoptat legea propusă de Liviu Dragnea privind sancţionarea "defăimării sociale". Ministrul Justiţiei: O formă de protecţie a demnităţii umane e necesară

UPDATE 15:30 - Ministrul Justiţiei, despre proiectul lui Dragnea: O formă de protecţie a demnităţii umane e necesară

"Nu trebuie decât să ne uităm în jurul nostru, în zilele noastre, să ne dăm seama că este nevoie de o formă de protecţie (a demnităţii umane - n.r.). (...) Relaţiile sociale evolueză permanent este greu să spui dacă un text de acum 10 ani mai corespunde unor nevoi de protecţie, în momentul actual", a declarat Robert Cazanciu, întrebat de ce mai era nevoie de o astfel de lege, în contextul în care există un act normativ care vizează discriminarea.

El a mai afirmat că dacă iniţiativa legislativă a lui Liviu Dragnea va genera "o dublă reglementare cu siguranţă cineva va semnala acest lucru".

Ministrul Justiţiei a mai afirmat că a văzut legea defăimării sociale, însă nu cunoaşte integral textul pentru a putea spune dacă ar fi avut sau nu o observaţie cu privire la proiectul de lege.

"Este o iniţiativă parlamentară, am văzut-o. Nu cunosc textul integral să vă spun dacă aş fi avut sau nu o observaţie faţă de acest text, dar cred că este evident să găsim o formă de protecţie a demnităţii umane", a susţinut Cazanciuc, adăugând că rămâne de văzut dacă soluţia este cea propusă de liderul interimar al PSD sau este "în altă parte".

Potrivit deciziei Senatului, defăimarea socială s-ar putea sancţiona cu amendă de la 1000 la 30.000 lei, dacă vizează o persoană fizică, respectiv cu amendă de la 2000 la 100.000 lei, dacă vizează un grup social, o creştere aproape dublă faţă de valoarea maximă a amenzii de 60.000 lei stabilită de iniţiator.

Opoziţia faţă de proiect a venit din partea unor parlamentari PNL, senatorul liberal Emil Paşcan afirmând că toleranţa nu se poate impune cu forcepsul, în manieră coercitivă şi că dacă ar fi fost atât de simplu nu ar mai fi fost războaie.

"Românii au fost întotdeauna un popor tolerant, nu au nevoie de o lege care să impună toleranţa", a mai declarat liberalul, adăugând că "acest proiect de lege nu poate contribui la primenirea atmosferei dintre noi şi minoritari".

Şi senatorul PNL Octavian Motoc a contestat legea: "Eu vin din Dobrogea, considerată un model de convieţuire, unde pentru a exista acest model nu a fost nevoie de o forţare cum este acest proiect legislativ".

Motoc l-a ironizat pe Liviu Dragnea, făcând trimitere la modul în care a condus CJ Teleorman: "Eu cred că domnia sa după mandatul de preşedinte la CJ din Teleorman, un judeţ care nu excelează în gradul de prosperitate al oamenilor încearcă să îşi ceară scuze faţă de cei care fac parte din grupul social al oamenilor cu averi foarte mici sau inexistente şi iată ca încearcă în felul acesta să le ofere posibilitatea să se adreseze în instanţă împotriva domniei sale pentru că i-a adus în gradul acesta de sărăcie după atâtea mandate".

De partea PSD, senatorul Cristian Dumitrescu a susţinut că proiectul de lege se referă la crearea unor mecanisme, nu la sancţiuni pentru intoleranţă. "Este extrem de oportună iniţiativa pentru că poporul român nu a fost niciodată un popor intolerant, din contră, a fost un popor care datorită multiculturalismului şi situaţiei sale a fost extrem de tolerant. De ce un astfel de proiect de lege? Uitaţi-vă în jur (...) priviţi la câtă intoleranţă asistăm în aceste zile. Acest tip de intoleranţă nu trebuie acceptat", a susţinut social-democratul.

Propunerea vizează înfiinţarea unui departament special în cadrul Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării, dar şi obligaţia ca radioul şi televiziunea publică să includă programe de promovare a toleranţei, profesorii să urmeze cursuri pe această temă, iar unităţile de învăţământ să adopte un "plan anual pentru implementarea acţiunilor privind combaterea discriminării".

Persoana care se consideră vizată de defăimarea socială poate formula, în faţa instanţei de judecată, o cerere pentru acordarea de despăgubiri şi restabilirea situaţiei anterioare defăimării sau anularea situaţiei create prin discriminare, în termen de 3 ani de la data săvârşirii faptei sau „de la data la care persoana interesată putea să ia cunoştinţă de săvârşirea ei”, arată iniţiativa legislativă.

Potrivit proiectului iniţiat de social-democratul Liviu Dragnea, prin defăimarea socială se înţelege fapta sau afirmaţia prin care o persoană este pusă în situaţie de inferioritate pe temeiul apartenenţei sale la o categorie de persoane „care se disting din punct de vedere social prin una sau mai multe trăsături de gen, vârstă, rasă, religie, origine etnică, limbă maternă, tradiţii culturale, apartenenţă politică, orientare sexuală, origine socială, dizabilităţi, boală cronică necontagioasă sau infecţie HIV/SISA”.

Iniţiativa legislativă prevede ca Societatea Română de Televiziune şi Societatea Română de Radiodifuzune să includă în grila de programe emisiuni pentru promovarea toleranţei faţă de diferenţele de grup, ce vor reprezenta minim 1% din totalul timpului de emisie, al fiecărui post de televiziune sau de radio pe care îl au în administrare.

Liviu Dragnea propune, în proiectul de lege depus la Senat, ca masterul didactic pentru formarea iniţială în vederea ocupării funcţiilor didactice din învăţământul preuniversitar să cuprindă cel puţin un curs obligatoriu privind principiile pentru promovarea demnităţii umane şi toleranţei faţă de diferenţele de grup prin activittea educaţională şi regulile de soluţionare a cazurilor de discriminare, iar fişa de evaluare a cadrelor didactice din învăţământul preuniversitar să includă cel puţin un criteriu de performanţă privind promovarea demnităţii umane şi a toleranţei în activitatea didactică.

De asemenea, programa de examen pentru cadrele didactice titulare ar urma să includă, dacă legea va fi adoptată, însuşirea cunoştinţelor despre legislaţia privind combaterea discriminării şi promovarea demnităţii umane şi toleranţei faţă de diferenţele de grup.

Unităţile de învăţământ vor fi obligate să adopte un plan anual pentru implementarea acţiunilor privind combaterea discriminării şi promovarea demnităţii umane şi toleranţei faţă de diferenţele de grup, iar manualele şcolare şi materialele didactice aprobate de MECS vor urma să fie avizate în prealabil de Departamnetul pentru Promovarea Demnităţii Umane şi Toleranţei, a cărui înfiinţare este prevăzută în proiectul de lege depus la Senat

Inspectoratele şcolare judeţene şi Insepctoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti vor organiza anual pentru cadrele didactice cel puţin un curs în domeniul drepturilor omnului şi promovării toleranţei faţă de diferenţele de rup.

Documentul citat mai prevede ca Guvernul României să prezinte cel puţin o dată pe an o analiză a stadiului implementării măsurilor privind promovarea drepturilor omului, demnităţii umane şi toleranţei faţă de diferenţele de grup la nivelul administraţiei publice.

Concursurile pentru ocuparea funcţiilor publice vacante vor include, de asemenea, evaluarea însuşirii cunoştinţelor în domeniul legislaţiei privind demnitatea umană, combaterea discriminării, egalitatea de şanse şi promovarea toleranţei faţă de diferenţele de grup, iar evaluarea performanţelor individuale ale funcţionarilor publici va conţine, pe lângă criteriile generale de performanţă, cel puţin un criteriu privind promovarea demnităţii umane şi toleranţei faţă de diferenţele de grup.

Consiliile judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti vor fi însărcinate anual cu elaborarea unui plan privind respectarea drepturilor omului, combaterea discriminării şi promovarea demnităţii umane şi toleranţei faţă de diferenţele de grup şi nivelul administraţiei publice locale.

Iniţiativa legislativă vizează nu numai instituţiile publice. Astfel, orice angajator cu cel puţin 50 de angajaţi va include în Regulamentul de organizare şi funcţionare un set de reguli privind respectarea drepturilor omului, combaterea discriminării şi promovarea demnităţii umane şi toleranţei faţă de diferenţele de grup.

În cadrul Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării se va înfiinţa Departamentul pentru Promovarea Demnităţii Umane şi Toleranţei, condus de vicepreşedintele Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării, care va elabora şi actualiza anual Ghidurile de bune practici pentru promovarea demnităţii umane şi toleranţei faţă de diferenţele de grup, pentru funcţionarii publici, mass-media, cadre didactice, va elabora şi gestiona programele şi instructajele specifice în domeniul drepturilor omului şi toleranţei faţă de diferenţele de grup la nivelul personalului din administraţia publică, Poliţie, Armată şi structurile deconcentrate ale ministerelor şi va constata şi notifica instituţiile publice cu atribuţii în domeniu care nu îşi duc la îndeplinire atribuţiile stabilite prin legea propusă.

Cât priveşte impactul asupra bugetului de stat a legii propuse, în expunerea de motive, Liviu Dragnea susţine că finanţarea Departamentului pentru Promovarea Demnităţii Umane şi Toleranţei pentru o perioadă de 5 ani se ridică la 2.993.060, sumă care include finanţarea a 10 posturi în cadrul departamentului, chirie, cheltuieli cu mobilier, birotica şi echipamente.

Senatul este prima cameră sesizată, iniţiativa legislativă urmând să fie trimisă Camerei Deputaţilor, for decizional.