Societatea civilă acuză PDL şi USL de "ipocrizie" în problema votului majoritar într-un singur tur

"Am luat act cu surprindere şi îngrijorare de declaraţiile din ultimele zile ale liderilor PDL şi USL referitoare la introducerea sistemului de vot majoritar într-un singur tur pentru alegerile parlamentare din acest an. Prin urmare, noi – semnatarii acestui comunicat, cerem partidelor politice parlamentare şi conducerilor acestora să manifeste responsabilitate în ceea ce priveşte legislaţia electorală pe care o pregătesc pentru alegerile din acest an. Ne exprimăm speranţa că întrecerea dintre liderii USL şi cei ai PDL în declararea ataşamentului faţă de sistemul de vot majoritar cu un singur tur de scrutin (aşa numitul “uninominal pur”) este doar expresia populismului şi a ipocriziei şi nu este în acord cu intenţiile reale legate de sistemul de vot ce urmează a fi promovat şi votat în Parlament. Pentru că dacă nu este vorba de populism şi ipocrizie, cu siguranţă e vorba de dispreţ faţă de democraţie", se arată într-un comunicat de vineri semnat de reprezentanţii Centrului pentru Politici Durabile Ecopolis, ActiveWatch - Agenţia de Monitorizare a Presei, Centrului de Resurse pentru participare publică – CeRe, Asociaţiei Salvaţi Dunarea şi Delta, Asociaţiei Naţionale a Birourilor de Consiliere pentru Cetăţeni, Asociaţiei Mişcarea Civică Miliţia Spirituală, Centrului Raţiu pentru Democraţie, Centrului de Asistenţă pentru Organizaţii Neguvernamentale şi ai Asociaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului în România - Comitetul Helsinki.

Cele nouă organizaţii ţin să atragă atenţia asupra faptului că "sistemul majoritar într-un singur tur permite, teoretic, unui partid care se bucură de susţinerea a numai 35 – 40% din alegători să ajungă să obţină 100% mandate parlamentare, dacă fiecare candidat al său se clasează (cu 30 – 40 % din voturi) primul în circumscripţia uninominală în care candidează".

"În acest fel, alegătorii unui partid care obţine, spre exemplu, 20 – 25% din voturi în alegeri pot rămâne nereprezentaţi în Parlament. Raportându-ne direct la situaţia actuală a scenei politice româneşti, dacă tendinţele în privinţa preferinţelor electoratului se păstrează, este foarte probabil ca, în urma alegerilor din noiembrie, să avem în Parlament o alianţă care, adunând în jur de 50% din voturi la nivel naţional, poate să ajungă să deţină 70 – 80% din mandate. Aceasta va avea de înfruntat o opoziţie nesemnificativă, care ocupă un număr de fotolii mult subdimensionat în raport cu numărul de voturi pe care îl obţine în alegeri", explică semnatarii comunicatului de protest.

Reprezentanţii societăţii civile consideră că "este bine" ca sistemul de vot prin care sunt aleşi parlamentarii să permită evaluarea, de către alegători, a fiecărui candidat în parte, subliniind însă că, în opinia lor, este "imperios necesar şi sănătos pentru democraţie ca fiecare curent de opinie (politică) existent în societate să fie reprezentat în Parlament în raport cu ponderea voturilor pe care le obţine la alegeri.

"Având în vedere că, spre deosebire de un primar sau un preşedinte de consiliu judeţean, un parlamentar nu adoptă nici un fel de decizii la nivelul circumscripţiei în care este ales, însă împreună cu toţi ceilalţi parlamentari adoptă legi valabile pentru toată ţara, pentru fiecare alegător în parte activitatea deputatului sau senatorului din colegiul său este la fel de importantă ca activitatea oricărui alt parlamentar ales în orice loc din ţară. De aceea, la baza oricărui sistem ales trebuie să stea regula proporţionalităţii dintre voturile şi mandatele primite de fiecare partid participant în alegeri. Literatura de specialitate, precum şi experienţa multora dintre ţările membre ale Uniunii Europene (şi nu numai), ne pot oferi soluţii care îmbină cele două condiţii", se mai arată în comunicat.

ONG-urile care se declară împotriva aşa-numitului "uninominal pur" precizează că dintre toate cele 27 state UE, doar în Marea Britanie se mai foloseşte sistemul majoritar cu un singur tur.

"La observaţia conform căreia în Marea Britanie există, în mod incontestabil, democraţie, răspundem cu menţiunea că acest fapt nu înseamnă că şi în România ar exista (dacă s-ar adopta acest sistem). În Marea Britanie, acest mod de scrutin funcţionează de mai bine de 600 de ani şi a fost întreţinut de un sistem “bipartid” aducând avantajul că a stopat ascensiunea partidelor extremiste laolaltă cu dezavantajul că a împiedicat, în acelaşi timp, şi ascensiunea oricăror forţe politice democratice, altele decât cele două partide care îşi dispută puterea de mai bine de opt decenii. În România, în schimb, sistemul de partide este într-o continuă transformare şi trebuie lăsat să evolueze în mod natural, nicidecum să fie transformat într-unul bipartid (sau chiar monopartid) prin căi artificiale, cum este sistemul de vot aflat în discuţie", mai spun reprezentanţii organizaţiilor.

Preşedintele Comisiei electorale, Sulfina Barbu, a declarat, joi, că proiectul legii electorale va fi definitivat marţea viitoare, arătând că toţi membrii Comisiei, inclusiv cei din USL, au fost de acord cu sistemul de vot mixt şi cu reducerea numărului de parlamentari.

Barbu a spus că, potrivit sistemului mixt susţinut de comisie, 50% din mandate ar urma să fie atribuite direct, prin unimominal majoritar, adică cel care câştigă colegiul va lua mandatul de parlamentar, iar 50% din mandate vor fi pe liste naţionale.