Stănescu: Mircea Băsescu, implicat în afaceri cu explozibil în beneficiul organizaţiilor teroriste

Stănescu afirmă, într-un material publicat, luni, pe site-ul www.sroscas.ro, că afacerea a constat în exportarea ilegală a cinci vapoare încărcate cu explozibil care ar fi trebuit să fie distrus la o unitate militară din Vâlcea. Afacerea ar fi fost muşamalizată - scrie Roşca Stănescu - de instituţiile statului român la comanda preşedintelui Traian Băsescu, în acest scop fiind folosite scandalurile legate de reţinerea omului de afaceri Puiu Popoviciu şi de furtul de arme de la Ciorogârla.

"Fratele preşedintelui României a participat la o operaţiune ultrasecretă de trafic internaţional cu mari cantităţi de explozibil. Cinci vapoare sosite din Tailanda au fost ancorate în portul Constanţa. Operaţiunea a fost dirijată de Mircea Băsescu, fratele preşedintelui României. Încărcătura consta în substanţe explozive şi muniţie. Deşi uriaşă, cantitatea exactă nu este cunoscută de autor. Destinaţia finală, conform contractului încheiat de partea tailandeză cu Romarm SA, aparţinând Ministerului Industriilor, era UM Băbeni din judeţul Vâlcea. Acolo, explozibilii şi muniţia, în loc să fie distruşi, au fost reambalaţi. În scurt timp a avut loc exportarea acestora, fiind utilizat drept intermediar şi cărăuş SC Romagro Cereal SRL. Operatiunea s-a realizat tot pe cale maritimă, fiind asigurată din nou de Mircea Băsescu", scrie jurnalistul Sorin Roşca Stănescu pe site-ul său.

Citând un raport al Autorităţii de Supraveghere a Sancţiunilor impuse organizaţiei UNITA din Angola - for care funcţionează în cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) - Stănescu afirmă că Bakri Imad Abdul Reda, "alias Imad Kebir", acţionar majoritar al Romagro Cereal SRL, este principalul importator de arme şi echipament miltar al organizaţiei, tranzacţiile făcându-se prin Kinshasa, Republica Democratică Congo.

"Suspiciunile legate de activităţile teroriste ale lui Bakri Imad Abdul Reda au apărut încă din 30 mai 2005, când s-a aflat că el joacă un rol important în finanţarea mişcării Hezbollah şi aprovizionarea cu arme a acesteia. Ulterior, conform unui raport al ONU al Autorităţii de Supraveghere a Sancţiunilor impuse UNITA, mişcare teroristă din Angola, Bakri Imad Abdul Reda, alias Imad Kebir, este principalul importator de arme şi echipament miltar al acesteia, prin Chinshasa, Republica Democratică Congo", se arată în materialul citat.

Jurnalistul susţine că Interpol Belgia "se interesează de traseul a 12 milioane euro", care reprezintă "doar o fracţiune" din câştigul de pe urma afacerii cu cele cinci vapoare cu explozibil din Tailanda.

"Este suma care Interpol Belgia presupune că a fost dirijată, prin intermediul SC Romagro Cereal SRL către două organizaţii teroriste. Interpol Bruxelles – Belgia a transmis, la 21 ianuarie 2009, o adresă urgentă Ministerului Administraţiei şi Internelor, Centrului de Cooperare Poliţienească Internaţională şi Biroului Naţional Interpol, prin care solicită investigarea lui Bakri Imad Abdul Reda, care este asociat al Romagro Cereal SRL România", scrie Roşca Stănescu.

Autorul materialului afirmă că, la cererea Interpol Belgia, reprezentanţii mai multor structuri ale statului au început să ancheteze presupusa afacere cu cinci vapoare cu explozibil.

"Au fost alertate următoarele instituţii: Serviciul de Informaţii Externe (SIE), Serviciul Român de Informaţii (SRI); Ministerul Administraţiei şi Internelor – Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Interna (DGIPI), Inspectoratul General al Poliţiei Române – Directia Generală de Combatere a Criminalităţii Organizate (DGCCO) şi Inspectoratul General al Poliţiei Române – Direcţia de Investigare a Fraudelor (DIF)", scrie Sorin Roşca Stănescu.

Acesta mai afirmă că, după ce "a fost finalizată documentaţia privind vânzarea şi exportul de material exploziv în Angola, via Congo, DGIPI a înaintat dosarul la Parchetul General, pentru a fi preluat de DIICOT, cu propunerea de declinare a competenţelor şi delegare judiciară pentru continuarea cercetărilor, informarea SRI şi preluarea cazului de către DIICOT".

"Prima consecinţă a fost informarea SRI. Adjunctul acestei instituţii, Florian Coldea, l-a informat, la rândul lui, pe preşedintele Traian Băsescu", scrie Roşca Stănescu, arătând că şeful statului "a dispus încetarea oricăror acţiuni şi activităţi desfăşurate de DGIPI".

"Preşedintele României i-a suspendat din funcţie pe toţi directorii DGIPI şi a dispus reţinerea şefului DGIPI, Cornel Şerban. Adevaratul motiv a fost camuflat prin celebra arestare a omului de afaceri Puiu Popoviciu. S-a declanşat o vastă operaţiune de preluare a arhivei curente de la Diviziunea Tehnica – interceptări – de la Diviziunea de Informaţii şi de la Diviziunea de Filaj, pentru recuperarea tuturor documentelor, interceptărilor şi stenogramelor unde apare numele fratelui preşedintelui României, Mircea Băsescu. Sub pretextul scandalului Ciorogârla – furtul unor arme din depozitul unităţii – serviciul secret al Armatei şi direcţiile legate de acesta au fost decimate, prin decapitare. După trimiterea dosarului la Parchetul General, Mircea Băsescu a încetat orice activitate legată de Romagro Cereal SRL şi a refuzat toate contactele telefonice directe cu Ion Gârbăcea, de la Romarm, şi locotenent-colonel în rezervă Cornel Purcărea", scrie Sorin Roşca Stănescu.

În materialul publicat de Roşca Stănescu apar, printre altele, şi numele lui Cornel Purcărea, locotenent colonel în rezervă, precum şi cel al lui cu Ion Gârbăcea, "de la Romarm". Jurnalistul susţine că în dosarul acestui caz ar exista înregistrări ale convorbirilor telefonice purtate de aceştia cu Mircea Băsescu.

"Au fost efectuate numeroase interceptări ale convorbirilor telefonice purtate de locotenent-colonel în rezervă Cornel Purcărea, conducător de facto la acea dată al Romagro Cereal SRL, Mircea Băsescu, Bakri Imad Abdul Reda, alias Imad Kebir, şi Ion Gârbăcea, de la Romarm SA", scrie jurnalistul.

După trecerea în rezervă, la vârsta de 40 ani, Purcărea a fost, potrivit lui Stănescu, director al Romagro Cereal SRL.

Roşca susţine că autorităţile române ştiau despre traficul de explozibil şi muniţie, la momentul la care Serviciul de Combatere a Crimei Organizate Vâlcea a descoperit "o situaţie stranie la uzina mecanică Băbeni, respectiv cantităţi exagerat de mari de explozivi, care reprezintă surplus în gestiune".

"Acestea nu puteau avea o altă origine decât a nedelaborării (un termen tehnic care ar putera fi tradus prin «nedistrugere», nota autorului) substanţelor explozive provenite din contractele externe ale Romarm. Mai exact, Romarm încheie contracte cu terţe ţări pentru distrugerea unor cantităţi de substanţe explozive şi muniţie, iar în situaţia verificată de Serviciul de Combatere a Crimei Organizate Vâlcea s-a descoperit că UM Băbeni nu numai că nu distrugea asemenea substanţe, dar le trimitea din nou la export. Conform actului de control întocmit de DIICOT Vâlcea, vinovat de operaţiunea distrugerilor fictive, în realitate reambalarea explozibililor, este Ion Mărculescu", scrie Sorin Roşca Stănescu.

Acesta susţine că înregistrările convorbirilor dintre Băsescu şi celelalte persoane care ar fi implicate în afacere au fost obţinute după ce, la sesizarea Serviciului de Combatere a Crimei Organizate Vâlcea, celelalte structuri ale statului au pus sub urmărire operativă mai multe persoane.

"În primul rând, locotenent-colonel în rezervă Cornel Purcărea şi directorul Romarm, Ion Gârbăcea. Astfel au fost interceptate sute de convorbiri telefonice, multe dintre acestea fiind purtate cu Mircea Băsescu. În ceea ce-l priveşte pe fratele preşedintelui, conţinutul înregistrărilor se referă la detalii privind aducerea şi descărcarea celor cinci nave cu substanţe explozive şi munitie provenite din Tailanda. Mircea Băsescu a asigurat preluarea, descărcarea şi reîncărcarea în secret a celor cinci vapoare, folosindu-se în special de relaţiile pe care le are cu reprezentanţii firmei de pază portuară", scrie Roşca Stănescu în materialul publicat pe site-ul său.

Citând "datele obţinute de DGIPI", Roşca Stănescu afirmă că Mircea Băsescu "a fost asociat în afacere, inclusiv la beneficii, cu Bakri Imad Abdul Reda, prin intermediul locotenent-colonelului în rezervă Cornel Purcărea".

Despre Purcărea, Roşca Stănescu afirmă că a lucrat în serviciul secret al Armatei, în mai multe structuri de transmisiuni şi de informaţii, fiind specializat în probleme africane.

"A avut de-a face, în calitate de ofiţer de informaţii, şi cu persoane provenite din state arabe. De aceea, nu întâmplător, numele său, ca de altfel şi al cetăţeanului libanez Bilal Wehbe, alias Hammoud, apare în strânsă relaţie cu Jamal Al Atm, implicat în afacerea «Ţigareta 2». Se cunoşteau înainte de 1989. Ajutat de Purcărea, Bilal nu a fost nici măcar audiat în afacerea «Ţigareta 2». Mai mult, a primit chiar şi cetăţenia română", scrie Roşca Stănescu.

În deschiderea materialului, autorul precizează că îşi asumă "întreaga răspundere civilă şi penală" pentru cele relatate. În finalul textului, Roşca Stănescu anunţă că sesizează Interpol Belgia, "sugerându-i să-şi completeze informaţiile urmărind dezvăluirile de presă făcute de ziarişti români".

"Sugerez, de asemenea, Parlamentului să analizeze această situaţie, în eventualitatea în care puterea legislativă consideră că este necesar să deschidă o investigaţie şi asupra implicării lui Mircea Băsescu, cu ştirea fratelui său, într-o afacere teroristă pe care instituţii ale statului au încercat să o muşamalizeze", mai scrie Sorin Roşca Stănescu.