Stoltenberg dă România ca exemplu pentru iniţiativa înfiinţării Comandamentului de Divizie Sud-Est

La conferinţa de presă de joi care a marcat încheierea reuniunii miniştrilor Apărării de la Bruxelles, Jens Stoltenberg a dat ca exemplu România pentru iniţiativa de a înfiinţa Comandamentul Multinaţional de Divizie Sud-Est.

El a precizat că România este una dintre naţiunile gazdă pentru noile unităţi de comandă şi control a căror implementare va începe imediat, explicând că ţara noastră va organiza diferite exerciţii ale trupelor NATO.

”Acele unităţi vor fi importante atunci când va veni vorba despre realizarea unei legături între forţele naţionale române de apărare şi forţele NATO. Va fi această legătură şi ele vor fi responsabile pentru organizarea de exerciţii, planificare şi înlesnirea trimiterii întăririlor“, a declarat Jens Stoltenberg.

Secretarul general al NATO a adăugat că este vorba despre trupe terestre care vor activa în România, dar şi de unităţi maritime şi aeriene, în legătură cu care se vor lua decizii la următoarele întâlniri.

El a precizat că s-au stabilit şi detalii cu privire la funcţionarea celor 5.000 de trupe din ”Vârful de lance” NATO. Acestea vor fi alcătuite dintr-o brigadă terestră şi vor primi sprijin pe cale aeriană şi maritimă, dar şi din partea forţelor speciale armate ale ţărilor membre ale Alianţei.

Elementul principal va fi gata de deplasare în cel mult 48 de ore, conform secretarului general al NATO, iar restul de trupe până la 30.000 din Forţa de reacţie rapidă a NATO va putea fi detaşată în cel mult o săptămână. Aceasta va fi sprijinită de alte două brigade în cazul unei crize majore în cadrul căreia cei 5.000 de militari vor avea nevoie de sprijin.

”Şase state membre au declarat astăzi (n.r. - joi) că sunt dispuse să conducă nou-înfiinţata «Spearhead Force». Franţa, Germania, Italia, Polonia, Spania şi Marea Britanie s-au oferit să ia acest rol prin rotaţie în anii care urmează, lucru care va asigura susţinerea programului pe termen lung”, a adăugat Jens Stoltenberg.

Referitor la întâlnirea ministerială, Stoltenberg a precizat că a fost o zi ”de mare inspiraţie”, văzând că toate cele 28 de state aliate ”au acţionat ca unul şi au înţeles problema apărării colective”.

Două centre de comandă şi control ale NATO vor fi înfiinţate în România, acestea urmând să devină operaţionale în 2016, iar aici vor activa militari români, dar şi din alte state membre, au decis, joi, miniştrii Apărării din statele membre ale Alianţei.

La reuniunea miniştrilor Apărării de la Bruxelles s-a decis constituirea imediată pe teritoriile aliaţilor din est - România, Polonia, Bulgaria, Estonia, Letonia şi Lituania - a unor Unităţi pentru Integrarea Forţelor NATO, acestea fiind structuri multinaţionale de comandă şi control ale Alianţei Nord-Atlantice, care vor ”asigura o prezenţă vizibilă şi continuă a NATO pe teritoriul aliaţilor estici“.

Pe lângă acest centru, România va găzdui un Comandament Multinaţional de Divizie Sud-Est care va funcţiona ca un centru de comandă-control în situaţia dislocării de forţe pe flancul estic al NATO.

Cele două centre din România vor fi implementate pe parcursul anului 2015 şi vor fi puse la dispoziţia Alianţei Nord-Atlantice începând cu anul 2016. Aici vor lucra atât personal român cât şi militari din statele membre NATO.

Printre statele membre vehiculate că vor trimite militari în România se numără Marea Britanie, SUA, Canada, Bulgaria, Turcia sau Polonia.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, declara, joi, înaintea reuniunii miniştrilor Apărării din statele membre, că Spearhead Force, noua forţă de reacţie rapidă a Alianţei, va fi formată din circa 5.000 de militari, cu o capacitate de reacţie de cel mult două zile, decizia fiind luată ca urmare a agresiunilor sporite ale Rusiei asupra Ucrainei.

El mai spunea că una dintre deciziile care vor fi luate în cadrul reuniunii se referă la creşterea de la 13.000 la 30.000 a numărului militarilor din forţa de răspuns a Alianţei (NATO Response Force).

Această forţă, denumită "Spearhead Force", va fi un "vârf de lance" format din trupe de răspuns imediat, din care vor face parte aproximativ 5.000 de militari, cu o capacitate de reacţie foarte rapidă, de cel mult două zile.