Summit-ul Dunării reuneşte, luni, la Bucureşti, 22 de delegaţii din 14 state şi Comisia Europeană

Reuniunea va avea loc la Palatul Parlamentului, sub înaltul patronaj al preşedintelui României.

Printre participanţii de marcă la eveniment se numără preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barosso, premierul Bulgariei, Boiko Borissov, cel al Ungariei, Viktor Orban, premierul Croaţiei, Jandranka Kosor şi cel al Republicii Moldova, Vlad Filat. De asemenea, se va afla la Bucureşti preşedintele Comitetului Regiunilor, Mercedes Bresso.

La summit-ul de la Bucureşti vor fi prezenţi şi vicepremierii Cehiei, Karel Schwarzenberg, Sloveniei, Jan Fidler, fost comisar european şi Serbiei, Bozidar Djelic.

La eveniment vor mai participa ministrul austriac de Externe, Michael Spindeleger, ministrul german de stat Kornelia Piper şi preşedintele Comisiei de Afaceri Europene din Bundestag, Gunther Kirchbaum.

Polonia, invitată în calitate de observator, va fi reprezentată de un secretar de stat. Ucraina, deşi invitată, nu a trimis niciun răspuns părţii române cu privire la un reprezentant pe care îl va trimite la eveniment.

România va fi reprezentată la cel mai înalt nivel de preşedintele Traian Băsescu, premierul Emil Boc şi ministrul Afacerilor Externe, Teodor Baconschi.

Evenimentul de luni va constitui prilejul unei dezbateri privind obiectivele prioritare în procesul de structurare a Strategiei UE pentru Regiunea Dunării, urmând ca participanţii să semneze la final o declaraţie comună.

Reuniunea va fi deschisă oficial prin discursurile rostite de preşedintele Traian Băsescu, preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, şi de primul-ministru Emil Boc.

Lucrările Summit-ului Dunării se vor desfăşura sub forma a două sesiuni plenare şi un dejun de lucru oferit de primul-ministru Emil Boc şefilor de delegaţii şi membrilor delegaţiilor oficiale, urmate de adoptarea Declaraţiei de la Bucureşti privind Strategia UE pentru Regiunea Dunării.

Summit-ul, parte a Procesului de la Ulm, este al treilea eveniment de acest gen şi ultimul înainte de adoptarea, la 8 decembrie, în Colegiul Comisarilor a Strategiei Dunării, iniţiativă româno-austriacă. Strategia va fi ulterior supusă votului în Consiliul UE în timpul preşedinţiei ungare a UE, în aprilie 2011, urmând să fie apoi aprobată în Consiliul European. De altfel, potrivit organizatorilor români, summit-ul de luni îşi propune să demonstreze existenţa unei voinţe puternice de susţinere a unei Strategii UE pentru Regiunea Dunării. Structurată asemănător Strategiei Mării Baltice, viitoarea Strategie UE pentru Regiunea Dunării este un proiect ambiţios prin care statele riverane îşi propun să atragă fonduri necesare ameliorării vieţii în bazinul acestui fluviu.

Potrivit prezentării MAE, Strategia Dunării va fi o strategie internă a Uniunii Europene la care sunt invitate să participe şi statele terţe riverane şi va respecta cele trei principii aplicate şi în cazul Strategiei UE pentru regiunea Mării Baltice. Cele patru domenii propuse de Comisia Europeană şi pe care se va axa Strategia sunt: conectivitatea (transport durabil şi reţele de energie), protecţia mediului a resurselor de apă şi managementul riscurilor, dezvoltarea socio-economică (cultură, educaţie, cercetare, turism, dezvoltare rurală, piaţa internă) şi îmbunătăţirea sistemului de guvernare (capacitate instituţională şi securitate internă).

Comisia Europeană a organizat consultarea publică pe parcursul căreia au fi organizate, în toate statele riverane, conferinţe, seminarii şi mese rotunde. Rezultatul acestor consultări îl reprezintă elaborarea de către Comisia Europeană şi prezentarea, în parteneriat cu statele riverane, a unei Comunicări pe tema Strategiei UE pentru regiunea Dunării, precum şi a unui Plan de Acţiune. Acesta va cuprinde analiza în detaliu a situaţiei actuale şi va propune linii de acţiuni exemplificate prin tipuri de proiecte care vor fi implementate pe termen scurt, mediu sau lung.

Comisia Europeană va monitoriza îndeplinirea obiectivelor Planului de Acţiune. Acesta va fi actualizat periodic, în funcţie de evoluţia situaţiei economice şi a trendurilor sociale din regiune.

În România, MDRT are deja peste 10.000 de proiecte care vizează regiunea Dunării, care vor avea nevoie în perioada următoare de fonduri, dar şi de o prioritizare. Printre cele mai importante proiecte pe care România speră să le ducă la îndeplinire cu ajutorul Strategiei se numără canalul Dunăre-Bucureşti, construirea a două noi poduri România- Bulgaria, refacerea infrastructurii portuare (România are 12 porturi fluviale care trebuie modernizate), crearea unui institut internaţional pentru studierea ecosistemelor din Delta Dunării.