Tăriceanu, înainte de dezbaterea asupra ridicării imunităţii sale: Dosarul în care sunt implicat este doar enorm de multă maculatură/ Şeful Senatului şi-a anulat o vizită oficială

„Eu am serioase îndoieli în privinţa faptelor care ar putea să fie în dosarul care este trimis la Senat. Cu toate că sunt 73 de volume, ca să impresioneze, asta înseamnă 20.000 de pagini, părerea mea este că, aşa cum s-a întâmplat şi în dosarul precedent în care am fost acuzat şi achitat, este enorm de multă maculatură. Pun acolo o hârtie ca să spună lumea -domnule dacă sunt atât de multe pagini or fi cine ştie ce probe deosebite”, a declarat Călin Popescu Tăriceanu, la România TV.

Preşedintele Senatului a afirmat că cele 73 de volume din dosarul în care este implicat sunt inaccesibile, astfel că încă nu se poate apăra.

„Fenomenul de telejustiţie care funcţionează la noi de o bună bucată de vreme. Practic a devenit deja uzuală, anormală şi ilegală a DNA de a furniza informaţii pe surse care sunt preluate în buletinele de ştiri, pe diferite suporturi media. Într-o zi, săptămâna trecută am aflat că este vorba, întâi, de o suma de 800.000 de dolari. După aceea a crescut la două milioane, după aceea era patru milioane, după aceea de fapt nu a primit-o Tăriceanu, dar era o mită către o firmă austriacă. Eu nu ştiu exact despre ce e vorba...Aceste numeroase volume care au fost aduse la Senat sunt până în momentul de faţă inaccesibile, ele vor deveni accesibile cel mai probabil după ziua de mâine (luni-nr.). În rest ar trebui să răspund numai la informaţiile care au apărut pe surse în mode ilegal, fără ca eu să pot să mă apăr, nu ştiu exact despre ce este vorba înăuntru. Sigur că sunt şi surprins şi enervat”, a adăugat Tăriceanu.

Biroul permanent al Senatului va discuta, luni, solicitarea DNA pentru începerea urmăririi penale în cazul preşedintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, care este acuzat că a primit mită de 800.000 de dolari, a confirmat, pentru MEDIAFAX, Claudiu Manda (PSD).

După dezbaterea în Biroul Permanent, solicitarea va ajunge la Comisia juridică pentru un punct de vedere, umrând ca apoi să ajungă în plenul Senatului pentru vot.

„Eu am pus o rezoluţie către Biroul Permanent, semnat 7.11.2018, iar aceste documente vor ajunge la BP Senat, unde va trebui să decidem. Procedural, decizia Biroului Permanent va fi să trimită toate aceste documente către Comisia juridică şi de aici încolo Comisia juridică să întocmească un referat pe care să îl prezinte în plen. Înţeleg că în acest moment sunt sigilate la Comisia juridică, urmând ca în momentul în care Comisia juridică va fi sesizată formal să le poată desigila în prezenţa probabil şi a unui avocat al domnului Tăriceanu, să le dezbată şi să avem referatul din partea Comisiei juridice. Referatul pe care l-am primit, adresa de înaintare am luat decizia să fie sigilat şi va fi prezentat Biroului permanent. În acest format sigilat documentele pleacă de la mine către BP. În BP putem eventual să desigilăm referatul sau putem să îl trimitem direct către Comisia juridică, iar Comisia juridică şi cei de acolo să îl deschidă şi să evalueze, bineînţeles şi toate 73 de volume”, a declarat senatorul PSD Claudiu Manda, joi, în Parlament.

Claudiu Manda a precizat că referatul ajuns de la Parchetul de pe Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la conducerea Senatului „este o adresă de înaintare, un referat şi sunt 73 de volume care conţin între 200, 300, 150, 199 de file”.

DNA a anunţat, joi, că preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, este acuzat că ar fi primit aproape 800.000 de dolari de la de la reprezentanţii unei companii austriece pentru a încheia mai multe acte adiţionale la un contract comercial, banii fiind folosiţi pentru campania electorală.

„Procurorii desfăşoară o investigaţie care vizează suspiciuni de săvârşire a unor fapte de corupţie privind acoperirea unor cheltuieli de campanie electorală cu sume de bani provenite de la o firmă care ar fi obţinut contracte comerciale importante de la statul român. Dosarul s-a constituit în anul 2018, în urma reunirii a trei dosare penale, dintre care unul a fost preluat de procurorii D.N.A la cerea autorităţilor judiciare austriece. Concret, un demnitar ar fi primit, în mod indirect, în perioada 2007-2008, foloase materiale în valoare de aprox. 800.000 USD de la reprezentanţii unei companii austriece, în schimbul demersurilor depuse de acesta în exercitarea funcţiei, astfel încât să se încheie mai multe acte adiţionale la un contract comercial derulat de companie. Suma ar reprezenta un comision de 10 % din valoarea acestor acte adiţionale şi ar fi fost folosită în beneficiul demnitarului, fiind transferată în baza unor contracte fictive încheiate cu mai multe companii offshore”, au precizat procurorii DNA, într-un răspuns pentru MEDIAFAX.

Potrivit sursei citate, în cauză se derulează anchetă şi faţă de alte persoane pentru complicitate la luare de mită, iar în ceea ce îl priveşte pe demnitar, actualmente senator, efectuarea urmăririi penale pentru infracţiunea de luare de mită este condiţionată de obţinerea unui aviz din partea Senatului.

Firma la care se face referire este Fujitsu Siemens Computers, cea de al cărei nume a fost legat şi dosarul Microsoft, în acre au fost implicaţi mai mulţi demnitari români.

„În acest sens, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie a transmis procurorului general al P.I.C.C.J documentele necesare în vederea sesizării Senatului care urmează a decide. Avizul solicitat pentru senator în cadrul dosarului penal este necesar pentru efectuarea completă a urmăririi penale şi pentru a-i oferi acestuia posibilitatea să îşi formuleze apărările într-un cadru procesual legal”, mai spune DNA.

În anul 2014, Fujitsu Siemens GmbH Austria a făcut un denunţ cu privire la infracţiuni efectuate de angajaţii români în legătură cu încheierea şi derularea contraftului pentru licenţe Microsoft din 2004 cu Guvernul României.

Fujitsu Siemens Computers a mai fost implicată în alte cauze penale privind închirierea de licenţe Microsoft. În 2016, procurorii l-au acuzat pe fostul şef al Secretariatului General al Guvernului Eugen Bejinariu de abuz în serviciu, pentru că a iniţiat şi susţinut proiectele a două hotărâri de Guvern, prin care s-a aprobat încheierea de licenţe între Guvernul României şi Fujitsu Siemens Computers GmbH, a unui contract comercial de închiriere de licenţe referitor la produsele Microsoft. Atunci s-a invocat, în mod nereal, calitatea Fujitsu Siemens Computers de unic distribuitor pentru aceste produse.

Călin Popescu Tăriceanu şi-a anulat vizita în Coreea de Sud

Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a precizat, duminică seara, că, din cauza solicitării DNA de încuviinţare a începerii urmăririi penale în cazul său, şi-a anulat vizita în Coreea de Sud pentru a nu fi acuzat că tărăgănează procedura.

”Ca să nu cumva să se spună că tărăgănez, că încerc să trag de timp, săptămâna viitoare aveam o vizită programată în Coreea de Sud împreună cu o delegaţie de senatori reprezentând toate partidele din Parlament. A trebuit să anulez această vizită pentru că altfel aş fi putut să fiu lesne acuzat că plec în loc să particip la toate fazele procedurale din Senat”, a declarat la România TV Călin Popescu Tăriceanu.

El a spus că nu îi este teamă, deoarece nu a luat ”niciun ban, niciun leu”.

”Nu am niciun fel de teamă, pentru că ştiu că sunt nevinovat, nu am luat niciun ban, niciun leu. Prin urmare nu am de ce să îmi fie teamă. Sigur, nu ascund că această perioadă sau momentele prin care voi trece nu sunt deloc plăcute. Colegii mei, cei din Comisia juridică şi colegii senatori vor fi obligaţi să stea să analizeze, să vadă, să se lămureaască şi ei în legăturură cu acuzaţiile din această solicitare”, a mai spus Tăriceanu.

El urma să conducă o delegaţie de parlamentari, în perioada 12-17 noiembrie, într-o vizită oficială, la Seul, Republica Coreea, la invitaţia preşedintelui Adunării Naţionale a Republicii Coreea, Moon Hee-sang, cu ocazia sărbătoririi a 10 ani de la semnarea Parteneriatului Strategic.

Vizita fusese aprobată în Biroul Permanent al Senatului.

Biroul permanent al Senatului va discuta, luni, solicitarea DNA pentru începerea urmăririi penale în cazul preşedintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, care este acuzat că a primit mită de 800.000 de dolari, a confirmat, pentru MEDIAFAX, Claudiu Manda (PSD).

După dezbaterea în Biroul Permanent, solicitarea va ajunge la Comisia juridică pentru un punct de vedere, umrând ca apoi să ajungă în plenul Senatului pentru vot.

„Eu am pus o rezoluţie către Biroul Permanent, semnat 7.11.2018, iar aceste documente vor ajunge la BP Senat, unde va trebui să decidem. Procedural, decizia Biroului Permanent va fi să trimită toate aceste documente către Comisia juridică şi de aici încolo Comisia juridică să întocmească un referat pe care să îl prezinte în plen. Înţeleg că în acest moment sunt sigilate la Comisia juridică, urmând ca în momentul în care Comisia juridică va fi sesizată formal să le poată desigila în prezenţa probabil şi a unui avocat al domnului Tăriceanu, să le dezbată şi să avem referatul din partea Comisiei juridice. Referatul pe care l-am primit, adresa de înaintare am luat decizia să fie sigilat şi va fi prezentat Biroului permanent. În acest format sigilat documentele pleacă de la mine către BP. În BP putem eventual să desigilăm referatul sau putem să îl trimitem direct către Comisia juridică, iar Comisia juridică şi cei de acolo să îl deschidă şi să evalueze, bineînţeles şi toate 73 de volume”, a declarat senatorul PSD Claudiu Manda, joi, în Parlament.

Claudiu Manda a precizat că referatul ajuns de la Parchetul de pe Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la conducerea Senatului „este o adresă de înaintare, un referat şi sunt 73 de volume care conţin între 200, 300, 150, 199 de file”.

DNA a anunţat, joi, că preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, este acuzat că ar fi primit aproape 800.000 de dolari de la de la reprezentanţii unei companii austriece pentru a încheia mai multe acte adiţionale la un contract comercial, banii fiind folosiţi pentru campania electorală.

„Procurorii desfăşoară o investigaţie care vizează suspiciuni de săvârşire a unor fapte de corupţie privind acoperirea unor cheltuieli de campanie electorală cu sume de bani provenite de la o firmă care ar fi obţinut contracte comerciale importante de la statul român. Dosarul s-a constituit în anul 2018, în urma reunirii a trei dosare penale, dintre care unul a fost preluat de procurorii D.N.A la cerea autorităţilor judiciare austriece. Concret, un demnitar ar fi primit, în mod indirect, în perioada 2007-2008, foloase materiale în valoare de aprox. 800.000 USD de la reprezentanţii unei companii austriece, în schimbul demersurilor depuse de acesta în exercitarea funcţiei, astfel încât să se încheie mai multe acte adiţionale la un contract comercial derulat de companie. Suma ar reprezenta un comision de 10 % din valoarea acestor acte adiţionale şi ar fi fost folosită în beneficiul demnitarului, fiind transferată în baza unor contracte fictive încheiate cu mai multe companii offshore”, au precizat procurorii DNA, într-un răspuns pentru MEDIAFAX.

Potrivit sursei citate, în cauză se derulează anchetă şi faţă de alte persoane pentru complicitate la luare de mită, iar în ceea ce îl priveşte pe demnitar, actualmente senator, efectuarea urmăririi penale pentru infracţiunea de luare de mită este condiţionată de obţinerea unui aviz din partea Senatului.

Firma la care se face referire este Fujitsu Siemens Computers, cea de al cărei nume a fost legat şi dosarul Microsoft, în acre au fost implicaţi mai mulţi demnitari români.

„În acest sens, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie a transmis procurorului general al P.I.C.C.J documentele necesare în vederea sesizării Senatului care urmează a decide. Avizul solicitat pentru senator în cadrul dosarului penal este necesar pentru efectuarea completă a urmăririi penale şi pentru a-i oferi acestuia posibilitatea să îşi formuleze apărările într-un cadru procesual legal”, mai spune DNA.

În anul 2014, Fujitsu Siemens GmbH Austria a făcut un denunţ cu privire la infracţiuni efectuate de angajaţii români în legătură cu încheierea şi derularea contraftului pentru licenţe Microsoft din 2004 cu Guvernul României.

Fujitsu Siemens Computers a mai fost implicată în alte cauze penale privind închirierea de licenţe Microsoft. În 2016, procurorii l-au acuzat pe fostul şef al Secretariatului General al Guvernului Eugen Bejinariu de abuz în serviciu, pentru că a iniţiat şi susţinut proiectele a două hotărâri de Guvern, prin care s-a aprobat încheierea de licenţe între Guvernul României şi Fujitsu Siemens Computers GmbH, a unui contract comercial de închiriere de licenţe referitor la produsele Microsoft. Atunci s-a invocat, în mod nereal, calitatea Fujitsu Siemens Computers de unic distribuitor pentru aceste produse.