Tăriceanu: Omologul preşedintelui ÎCCJ din Olanda nu ar fi aşteptat să i se ceară demisia

"Am convingerea că omologul preşedintelui ÎCCJ din Olanda nu ar fi aşteptat ca preşedintele Senatului să-i ceară demisia pentru fapta sa, ci şi-ar fi dat demisia de onoare imediat ce instanţa de judecată competentă a decis definitiv şi irevocabil achitarea persoanei pârâte de preşedintele ÎCCJ, ceea ce a echivalat cu un denunţ calomnios împotriva unui simplu cetăţean", se menţionează în scrisoarea deschisă.

Prim-vicepreşedintele CE, Frans Timmermans, a declarat, joi, în Comisia LIBE a PE, că i-a spus "foarte clar" lui Călin Popescu-Tăriceanu că nu are voie să îl atace pe şeful ICCJ, însă preşedintele Senatului a făcut acest lucru.

Tăriceanu spune că poziţia sa publică nu a fost un atac la adresa justiţiei pentru că România mai are multe probleme de rezolvat pentru a fi cu adevărat un stat de drept. "Rezolvarea acestor probleme intră în competenţa Parlamentului, iar eu îmi folosesc toată influenţa şi prestigiul câştigat după Revoluţia din 1989 pentru ca România să fie un stat de drept, după modelul democraţiilor liberale din Europa", potrivit aceleiaşi surse.

În 28 mai, CSM a sesizat Inspecţia Judiciară pentru a fi făcute verificări privind posibila încălcare a independenţei justiţiei prin afectarea autorităţii puterii judecătoreşti şi decredibilizarea sistemului judiciar, după ce Călin Popescu Tăriceanu a cerut demiterea Liviei Stanciu şi a Laurei Kovesi.

Sesizarea Inspecţiei Judiciare (IJ) a fost făcută după ce Călin Popescu Tăriceanu, alături de mai mulţi colegi din PLR, i-a transmis o scrisoare deschisă preşedintelui Klaus Iohannis, în care îi cere "să le înlăture, prin demitere ori prin demisie, din funcţiile pe care le ocupă în mod nedemn, pe Livia Stanciu şi Laura-Codruţa Kovesi". Tăriceanu a iniţiat acest demers în urma "evenimentului care a avut loc pe 21 mai, când Curtea de Apel Bucureşti a stabilit definitiv nevinovăţia cetăţeanului Mariana Rarinca, care a petrecut mai mult de şase luni în arest preventiv, pentru o faptă pe care nu a comis-o şi pentru care nu au existat niciodată probe".

Consiliul Superior al Magistraturii a precizat că prin solicitarea adresată lui Klaus Iohannis, de a dispune înlăturarea, prin demitere ori prin demisie, din funcţiile pe care le ocupă Livia Stanciu şi Laura Codruţa Kovesi şi de a iniţia declanşarea unei anchete disciplinare împotriva acestora, senatorii au ignorat principiul constituţional al separaţiei puterilor în stat, acreditând ideea că preşedintele României poate dispune excluderea din profesie a unor magistraţi.