Tăriceanu: Şi rolul Parlamentului ar fi să sesizeze CSAT privind ofiţeri acoperiţi în magistratură

"CSM a luat ieri decizia de a sesiza CSAT în această chestiune şi cred că va fi şi rolul Parlamentului, care asigură controlul civil asupra serviciilor, să sesizeze CSAT pentru ca legea care prevede imposibilitatea magistraţilor de a avea şi funcţii în SRI să fie respectată şi acest lucru va trebui verificat. Este o problemă, în final, care ţine de fundamentele statului de drept şi de soliditatea actului de justiţie să nu existe nici un fel de implicare a serviciilor secrete în actul de justiţie", a afirmat Tăriceanu, după întâlnire.

În cadrul întâlnirii, Tăriceanu a arătat: "Implicarea directă a serviciilor secrete în activitatea autorităţii judecătoreşti care conform unor declaraţii publice făcute chiar din interiorul sistemului se menifestă pe trei paliere: existenţa ofiţerilor acoperiţi în interiorul autorităţii judecătoreşti, participarea directă la anchete a SRI, alături de Ministerul Public şi DNA până la emiterea deciziei definitive şi irevocabile a instanţelor de judecată competente şi detaşarea unui număr relativ mare de ofiţeri ai SRI la DNA şi ANAF. Şi în cazul în care s-au produs abateri de la lege şi în cazul în care extinderea activităţii serviciilor a depăsit limitele necesare îndeplinirii atribuţiilor lor legale avem obligaţia să readucem lucrurile în legalitate sub un mai eficient control civil şi parlamentar, astfel încât serviciile să fie controlate de societate şi nu invers. Pentru îndeplinirea acestui obiectiv va fi nevoie de un efort conjugat al Parlamentului al instituţiilor care compun autoritatea judecătorească şi evident al preşedintelui României".

Preşedintele CSM, Marius Tudose, a declarat, după întâlnire, că s-a discutat şi această problemă. "Vă reamintesc că ieri CSM a hotărât în plen să sesizăm CSAT pentru a se face verificările. Este o obligaţie legislativă pe care Consiliul o are, fie la sesizarea CSM, fie la sesizarea ministrului Justiţiei sau chiar din oficiu", a spus Tudose.

Reprezentanţii CSM şi preşedintele Senatului au convenit să aibă întâlniri periodice pentru a discuta problemele existente. 　

"Am vrut să intrăm prin acestă întâlnire într-o altă logică, logică a colaborării instituţionale, a depăşirii fazei de certuri şi discuţii publice. Suveranitatea Parlamentului nu afectează în niciun fel independenţa justiţiei, după cum nici suveranitatea justiţiei nu trebuie să afecteze suveranitatea Parlamentului. Acestea sunt premisele pe care s-a instalat discuţia de astăzi. Am convenit să facem discuţii periodice, să ne consultăm. Sunt probleme în suspensie, a existat în toate problemele abordate o identitate de abordare", a spus Tăriceanu.

Preşedintele CSM a precizat că nu s-a discutat despre conflictul între Senat, Parchet şi Ministerul Public.

"Nu a fost discutat. A fost un conflict constat de Curtea Constituţională. Curtea a constat că a fost vorba de existenţa unui conflict între Parchetul de pe ICCJ, Ministerul Public şi Senatul României şi el a fost tranşat, nu s-a făcut nicio discuţie despre el, decizia CC este definitivă şi obligatorie. Nu a fost nicio discuţie de principiu pe acest subiect, cred că discuţiiile o să continue şi dacă la un anumit moment considerăm că trebuie pus în discuţie şi acest subiect, o să o facem", a adăugat Tudose.

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a decis, în cadrul şedinţei de plen de miercuri, sesizarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), pentru a face verificări cu privire la eventualii ofiţeri acoperiţi din rândul judecătorilor şi procurorilor, potrivit reprezentanţilor CSM.

Reprezentanţii CSM au precizat, pentru MEDIAFAX, că s-a dispus sesizarea CSAT pentru a se stabili care sunt ofiţerii sub acoperire care activează în magistratură.

Decizia CSM a venit ca urmare a solicitării Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România (UNJR), care a cerut CSM să facă verificări şi să îi elimine pe eventualii ofiţeri acoperiţi din magistratură şi, totodată, să ceară clarificări de la Serviciul Român de Informaţii.

UNJR arăta, luni, într-un comunicat transmis MEDIFAX, că a făcut această solicitare, fiind "profund îngrijorată faţă de recentele declaraţii publice potrivit cărora în rândul magistraţilor ar exista ofiţeri acoperiţi ai serviciilor secrete, precum şi că instanţele de judecată au devenit «câmp tactic» al serviciilor de informaţii".

Astfel, UNJR a cerut CSM să verifice dacă toţi procurorii şi judecătorii respectă interdicţia de a nu fi lucrători de orice fel ai serviciilor de informaţii, iar rezultatul să fie făcut public, pentru restabilirea încrederii în justiţie.

De asemenea, UNJR a solicitat CSM să ceară de urgenţă clarificări publice Serviciului Român de Informaţii, care "trebuie să explice corpului de magistraţi şi societăţii ce înseamnă concret «câmp tactic», când vine vorba de justiţie, şi care sunt mijloacele prin care serviciul operează în acest «câmp tactic»".

"Serviciului Roman de Informatii trebuie, de asemenea, să explice care este cadrul legal ce permite acestui serviciu să îşi menţină «interesul/atenţia până la soluţionarea definitivă a fiecărei cauze», în ce constă în mod efectiv acest «interes», care sunt limitele sale, de ce garanţii este însoţit şi ce control se exercită asupra sa", se arăta în comunicat.

Prima solicitare a UNJR a venit în urma afirmaţiilor fostului preşedinte al României, conform cărora pâna in 2004 au existat "ofiţeri acoperiţi printre magistraţi", aceştia fiind şantajabili datorită faptului ca au încălcat Constituţia din 1991.

"Aceste declaraţii ale unui fost preşedinte sunt zguduitoare, deoarece afirmă că până în 2004 se ştie că au existat persoane în rândul magistraţilor care au încălcat legea sistematic, fiind în conflict de interese. Acelaşi fost şef al Consiliului Suprem de Aparare a Ţarii afirmă că după 2004 a cerut serviciilor să îi retragă pe cei acoperiţi din justiţie, însa nu ştie dacă acest lucru s-a întâmplat. Prin folosirea acestei vulnerabilităţi, speculată repetat în spaţiul public, se formează un nou tip de presiune pe justiţie, care afecteaza negativ munca fiecarui magistrat, prin aceea ca se inoculează opiniei publice percepţia ca aceşti magistrati nu ar fi independenţi", se preciza în comunicatul UNJR.

A doua solicitare către Consiliul Superior al Magistraturii a venit în urma unui interviu dat de directorul Direcţiei Juridice a Serviciului Român de Informaţii, Dumitru Dumbravă, care "escaladează afirmaţiile fostului preşedinte şi afirmă că instanţa de judecată a devenit «câmp tactic» de operaţiuni al serviciilor de informaţii". "În prezent ne menţinem interesul/atenţia până la soluţionarea definitivă a fiecărei cauze", a mai spus Dumbravă în interviul citat.

UNJR nota că "sala de judecată este locul în care fiecare personă vine să îşi caute dreptatea în mod public şi transparent, locul unde statul şi cetăţenii săi sunt deopotrivă apăraţi şi egali în faţa legii", iar "acest spaţiu nu trebuie şi nu poate fi transformat în «câmp tactic» de operaţiuni al unui serviciu secret a cărui activitate este, prin natura sa, lipsită de transparenţă".

"UNJR consideră că declaraţiile menţionate ridică o îndoială întemeiată asupra independenţei întregului sistem judiciar, iar neîncrederea creată poate fi înlăturată numai prin verificarea temeinică şi reală a declaraţiilor date anual de magistraţi cum că nu sunt şi nu au fost ofiţeri acoperiţi, cu consecinţa înlăturării din magistratură a celor ce au încălcat această obligatie. Legea magistraţilor, în vigoare de peste 10 ani, obliga judecătorii şi procurorii să dea declaraţii anuale pe proprie răspundere că nu sunt lucrători de niciun fel ai serviciilor de informaţii. Până în prezent, însă, nu s-a făcut o verificare a acestor declaraţii", arăta Uniunea Judecătorilor.

Organizaţia aprecia că CSM, ca garant al independenţei justiţiei, are competenţa şi ar trebui să fie prima instituţie interesată să ceară CSAT să verifice dacă declaraţiile magistraţilor sunt reale sau nu.

Uniunea sublinia că fiecare cetăţean are dreptul să ştie, atunci când se adresează justiţiei, dacă o face în faţa unui judecător cu adevărat independent, sau, dimpotrivă, în faţa unei persoane ce serveşte interesele altor instituţii ale statului.

"Funcţia de magistrat este esenţialmente incompatibilă cu cea de colaborator cu serviciile secrete, indiferent de forma pe care aceasta o îmbracă. Interdicţia de a nu fi atât magistrat cât şi ofiţer de informaţii este o valoare constitutională. Respectarea Constituţiei şi a garanţiilor sale stă mai presus de orice alt interes într-o democraţie, iar orice suspiciune rezonabilă privind încălcarea lor trebuie abordată cu seriozitate şi investigată prompt de autorităţile competente", se mai spunea în comunicatul UNJR.

Într-un interviu pentru site-ul juridice.ro, Dumitru Dumbravă, vorbind despre angajarea SRI în lupta împotriva corupţiei, declara că se bucură că, "în prezent, nivelul de încredere şi calitate a cooperării a atins o cotă de neimaginat într-un trecut nu prea îndepărtat".

"Concret, dacă în urmă cu câţiva ani consideram că ne-am atins obiectivul odată cu sesizarea PNA, de exemplu, dacă ulterior ne retrăgeam din câmpul tactic odată cu sesizarea instanţei prin rechizitoriu, apreciind (naiv am putea spune acum) că misiunea noastră a fost încheiată, în prezent ne menţinem interesul/atenţia până la soluţionarea definitivă a fiecărei cauze", este declaraţia lui Dumbravă la care face referire UNJR.

De altfel, Horaţius Dumbravă a cerut, la începutul acestui an, plenului CSM şi, implicit, fiecărui membru al acestuia să trimită toate declaraţiile date de judecători, procurori, magistraţi asistenţi, de personalul de specialitate juridică asimilat acestora şi de personalul auxiliar de specialitate al magistraţilor, în 2013 şi în 2014.