Toader îşi continuă seria de dezvăluiri. Despre recursul compensatoriu şi „arta manipulării”: Camera Deputaţilor a suplimentat zilele de la 3 la 6

Fostul ministru al Justiţiei, Tudorel Toader, continuă şi sâmbătă seria dezvăluirilor începute pe Facebook, după demisia sa de la Ministerul Justiţiei, privind actele normative promovate de ministerul condus de el şi vorbeşte, de astă dată, despre legea recursului compensatoriu ”pe înţelesul tuturor”, explicând cum s-a ajuns la suplimentarea zilelor de la 3 la 6, pentru eliberarea deţinuţilor care au beneficiat de legea promovată în mandatul său de ministru.

Toader spune, în seria intitulată „Arta manipulării”, că ministerul condus de el a propus ca, în vederea eliberării condiţionate, la 30 de zile de pedeapsă, executată în condiţii necorespunzătoare, să se consideră executate 3 zile de pedeapsă, numai că suplimentarea acestor zile, cu o clemenţă de la 3 la 6 zile, a fost făcută de Camera Deputaţilor, care, deşi a menţinut propunerea sa, acceptată şi de CSM şi de Senat, a „transformat” cele 3 zile în 6.

Mai mult, criteriile de evaluare pentru eliberarea condiţionată au devenit mai laxe, începând de la spaţiul de deţinere şi până la condiţii, mai spune fostul ministru.

”Camera Deputaţilor a menţinut propunerea (...) însă cele 3 zile de pedeapsă au fost transformate în 6 zile de pedeapsă, considerate efectiv executate. Dacă iniţial, raportarea se făcea la spaţiul de 3 mp pentru fiecare deţinut, beneficiul s-a extins de către Camera Deputaţilor la 4 m pentru fiecare deţinut, adăugându-se şi alte criterii pe lângă cele referitoare la spaţiu, şi anume executarea pedepsei în condiţii necorespunzătoare, prin acest lucru înţelegându-se cazarea unei persoane în oricare centru de detenţie din România care a avut lipsuri la condiţiile impuse de standardele europene, relative la: cazarea într-un spaţiu mai mic sau egal cu 4 mp/deţinut, care se calculează, excluzând suprafaţa grupurilor sanitare şi a spaţiilor de depozitare a alimentelor, prin împărţirea suprafeţei totale a camerelor de deţinere la numărul de persoane cazate în camerele respective, indiferent de dotarea spaţiului în cauză; lipsa accesului la activităţi în aer liber; lipsa accesului la lumină naturală sau aer suficient ori disponibilitatea de ventilaţie; lipsa temperaturii adecvate a camerei; lipsa posibilităţii de a folosi toaleta în privat şi de a se respecta normele sanitare de bază, precum şi cerinţele de igienă; existenţa infiltraţiilor, igrasiei şi mucegaiului în pereţii camerelor de detenţie”, scrie Tudorel Toader, sâmbătă, pe pagina sa de Facebook.

Tudorel Toader a început joi seria dezvăluirilor făcute pe pagina sa de Facebook privind adevărul despre actele normative promovate de el ca ministru şi a scris, cu privire la acuzaţiile că ministerul condus de el ar fi refuzat avizarea celor două OUG privind modificarea codurilor penale, că Ministerul Justiţiei ar fi trebuit să fie iniţiator şi că motivele aşa zisei ”neavizări”, care i-a fost imputată de conducerea PSD la retragerea sprijinului politic, au ţinut, de fapt, de lipsa urgenţei acestor ordonanţe.

Refuzul lui Tudorel Toader de a da ordonanţă de urgenţă pe Codul penal şi pe cel de procedură penală l-a costat funcţia de ministru al Justiţiei. Luna aceasta, liderii PSD au decis, în şedinţa Comitetului Executiv Naţional al partidului, retragerea sprijinului politic pentru Tudorel Toader, ca ministru al Justiţiei, reproşându-i acestuia faptul că ministerul condus de el a întârziat avizele pentru anumite proiecte care trebuiau implementate, dar şi faptul că nu a înaintat ordonanţe de uregnţă pentru transpunerea în Codul Penal şi Codul de Procedură Penală a prevederilor declarate constituţionale de către judecătorii Curţii Constituţionale.

Una din legile controversate promovate de minister sub conducerea sa a fost şi legea recursului compensatoriu, care a dus la eliberarea din închisoare a 14.402 deţinuţi eliberaţi pe baza recursului compensatoriu. Dintre aceştia, 742 au revenit în puşcărie. Toader a fost criticat în spaţiul public pentru criteriile extrem de generoase care au dus la eliberarea acestora în societate, fără un studiu de impact al legii şi fără asigurarea unor condiţii minime de reintegrare în societate.

Postarea fostului ministru al Justiţiei, Tudorel Toader, făcută sâmbătă, pe pagina sa de Facebook:

Din seria "Arta manipulării" !

Redistribuirea unui material postat pe fb, în data de 15.01.2019 !

Poate fi citit în completarea celui postat în cursul zilei de ieri, preluat din Cotidianul.

Parcursul adoptării legii privind recursul compensatoriu - pe înţelesul tuturor !

I. La data de 17.11.2016, prin adresa nr. 68/86950, ministrul Justiţiei, Raluca Prună, a înaintat către CSM, spre avizare, proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.
În acest sens a se vedea:
https://www.senat.ro/legis/PDF/2017/17L015SM.pdf

II. La data de 29.11.2016, prin Hotărârea nr. 1533, plenul CSM avizează favorabil proiectul de lege.
La punctul 2 din aviz se prevede că: "în principiu, măsura compensatorie propusă nu ar trebui să devină incidentă doar pentru calculul pedepsei ce poate fi considerată executată în vederea acordării liberării condiţionate. În opinia Plenului, compensaţia pentru persoanele care execută pedepse privative de libertate în condiţii de supraaglomerare severă devine efectivă doar dacă măsura propusă de proiectul de act normativ vizează considerarea ca executate efectiv a celor 3 zile din pedeapsa aplicată, pentru fiecare perioadă de 30 zile executate în spaţiul necorespunzător".
În acest sens a se vedea:
https://www.senat.ro/legis/PDF/2017/17L015SM.pdf

III. La data de 31.01.2017, Proiectul de lege a fost transmis de Guvern către Senat, prima cameră sesizată.
În acest sens a se vedea:
https://www.senat.ro/legis/PDF/2017/17L015AD.pdf

Forma iniţială prevedea faptul că, în vederea acordării liberării condiţionate, la 30 de zile de pedeapsă, executată în condiţii necorespunzătoare, se consideră executate 3 zile de pedeapsă, iar raportarea se făcea la 3 mp pentru fiecare deţinut,
În acest sens a se vedea:
https://www.senat.ro/legis/PDF/2017/17L015FG.pdf
Senatul şi-a însuşit propunerea CSM, în sensul că cele 3 zile să fie considerate efectiv executate, propunere acceptată şi de către PNL !

IV. Camera Deputaţilor a menţinut propunerea CSM, acceptată de către Senat, însă cele 3 zile de pedeapsă au fost transformate în 6 zile de pedeapsă, considerate efectiv executate.
Dacă iniţial, raportarea se făcea la spaţiul de 3 mp pentru fiecare deţinut, beneficiul s-a extins de către Camera Deputaţilor la 4 m pentru fiecare deţinut, adăugându-se şi alte criterii pe lângă cele referitoare la spaţiu, şi anume executarea pedepsei în condiţii necorespunzătoare, prin acest lucru înţelegându-se cazarea unei persoane în oricare centru de detenţie din România care a avut lipsuri la condiţiile impuse de standardele europene, relative la: cazarea într-un spaţiu mai mic sau egal cu 4 mp/deţinut, care se calculează, excluzând suprafaţa grupurilor sanitare şi a spaţiilor de depozitare a alimentelor, prin împărţirea suprafeţei totale a camerelor de deţinere la numărul de persoane cazate în camerele respective, indiferent de dotarea spaţiului în cauză; lipsa accesului la activităţi în aer liber; lipsa accesului la lumină naturală sau aer suficient ori disponibilitatea de ventilaţie; lipsa temperaturii adecvate a camerei; lipsa posibilităţii de a folosi toaleta în privat şi de a se respecta normele sanitare de bază, precum şi cerinţele de igienă; existenţa infiltraţiilor, igrasiei şi mucegaiului în pereţii camerelor de detenţie.
Cu adresa nr. 106/86950 din 14.04.2017, Ministerul Justiţiei şi-a exprimat dezacordul, în sensul că Proiectul de Lege se îndepărtează de la raţiunea avută în vedere de către iniţiator.

Astfel, prin punctul de vedere exprimat în scris, ministerul justiţiei s-a exprimat în sensul că:
„1. Forma Senatului (care a preluat opinia CSM) propune o abordare de politică execuţional penală total diferită faţă de filozofia proiectului, care avea în vedere utilizarea liberării condiţionate ca o garanţie a faptului că, pe de o parte, mecanismul compensatoriu nu se va aplica automat, fără o analiză separată a fiecărui deţinut, iar pe de altă parte, că nici un deţinut nu va beneficia de acest mecanism si nu va fi pus mai repede în libertate fără să fi îndeplinit cerinţele de reparare a prejudiciului şi cele privind comportamentul, prevăzute în instituţia liberării condiţionate. Textele propuse sunt, de altfel insuficiente prin raportare la noua abordare, fiind necesare, în opinia noastră, şi alte texte de corelare, inclusiv în Codul penal.
De asemenea, completarea Codului penal cu un nou articol art.55 indice 1 este de natură să creeze dificultăţi practice cu privire la natura juridică a textului introdus în Cod, în antiteză cu propunerea Guvernului care reglementa această procedură de acordare a unor zile-câştig în cadrul instituţiei liberării condiţionate, cu toate consecinţele ce rezultau din această abordare.
2. Textul iniţial al Guvernului propune cele 3 zile prin raportare la singurul exemplu analizat de către CEDO – cel al Italiei, faţă de care instanţa de contencios convenţional nu a formulat critici.
Referitor la propunerea privind reducerea cu aproape 1/3 a pedepsei (9 sau chiar 10 zile la 30 zile executate în condiţii de supraaglomerare) este excesivă riscând ca pedeapsa aplicată de către instanţă să nu îşi poate atinge scopul (mai ales în condiţiile în care Codul penal prevede unele fracţiuni obligatorii de executat – art. 100 C.p). Se ajunge în acest fel la reduceri semnificative de pedeapsă, astfel încât există riscul ca aceasta să nu îşi atingă scopul, dar nici funcţia de exemplaritate, creându-se o aparenţă de impunitate. Astfel, un deţinut care a executat 10 ani dintr-o pedeapsă mai mare, pronunţată pentru o serie de infracţiuni grave (omor calificat, trafic de persoane, de droguri, terorism etc.) va beneficia, de plano, de o reducere a pedepsei de aprox. 3 ani raportat la cei 10 ani deja executaţi, la care se vor adăuga eventualele zile-câştig acordate în urma prestării unor activităţi lucrative.
3. Susţinem forma Guvernului:
Art. 951. Compensarea în cazul executării pedepsei într-un spaţiu necorespunzător.
(1) În vederea acordării liberării condiţionate, în calculul pedepsei ce poate fi considerată, potrivit legii, ca executată se include, indiferent de regimul de executare a pedepsei, ca măsură compensatorie, şi executarea pedepsei într-un spaţiu necorespunzător, caz în care, pentru fiecare perioadă de 30 de zile executate în spaţiul necorespunzător, chiar dacă acestea nu sunt consecutive, se consideră executate, suplimentar, 3 zile din pedeapsa aplicată. ”

În acest sens, Ministerul Justiţiei a luat în considerare şi studiul de impact transmis cu adresa nr. 31310/2017 de către Administraţia Naţională a Penitenciarelor.

V. În controlul a priori, Curtea Constituţională a fost sesizată pentru neconstituţionalitatea legii.
Cu adresa nr.2/44292 din 7 iunie 2017, transmisă către Guvern, Ministerul Justiţiei s-a exprimat în sensul că sesizarea de neconstituţionalitate este întemeiată.
La data de 5.07.2017, Curtea Constituţională a respins ca neîntemeiată obiecţia de neconstituţionalitate formulată şi a constatat că Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal este constituţională în raport de criticile formulate.
În acest sens a se vedea:
https://www.ccr.ro/files/products/Decizie_515_2017.pdf

Concluzionând:

Proiectul de lege a fost iniţiat sub guvernarea anterioară.
CSM a considerat faptul că pentru a fi efective, cele 3 zile pot fi considerate ca fiind efectiv executate, în locul unui beneficiu la liberarea condiţionată.
Senatul şi-a însuşit propunerea venită de la CSM.
Camera Deputaţilor a înlocuit cele 3 zile cu 6 zile considerate ca fiind executate la fiecare 30 de zile de executare a pedepsei în condiţii necorespunzătoare.
Ministerul Justiţiei nu a fost de acord cu modificările propuse, luând în considerare şi studiul de impact primit de la Administraţia Naţională a Penitenciarelor.
Camera Deputaţilor a extins beneficiul şi pentru alte criterii.
Curtea Constituţională a fost sesizată în controlul a priori.
Ministerul Justiţiei s-a exprimat în sensul că legea este neconstituţională.

UPDATE: Toader a revenit pe Facebook cu o precizare

Fostul ministru al Justiţiei, Tudorel Toader, a revenit sâmbătă dimineaţa, pe Facebook, spunând că vrea doar aflarea adevărului cu privire la unele proiecte sau legi, postarea venind în completarea celei ce face referire la recursul compensatoriu.

"O simpla precizare !

Nu imi propun sa fac "dezvaluiri", dupa cum nu imi propun sa ma " razboiesc" cu nimeni !
Imi doresc aflarea adevarului, dincolo de exageratele manipulari.
Spre exemplu-am relatat de nenumarate ori, despre initiativa, procedura si pozitionarile institutionale fata de Legea recursului compensatoriu !

PS: voi continua fara sa sterg !", a scris Tudorel Toader, pe Facebook.