Traian Băsescu nu va fi cercetat pentru faptele reclamate de Ciochină şi Ghişe: Am executat mandatul de preşedinte doar în baza deciziilor CC

"În baza art. 341 alin. 6 lit.a Cpp, respinge ca nefondată plângerea formulată de petentul Ciochină Ion împotriva ordonanţei nr. 253/D/P/2012 din data de 09.01.2015 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Structura Centrală. În baza art. 275 alin. 2 Cpp, obligă petentul la plata sumei de 100 lei, cheltuieli judiciare avansate de stat. Definitivă", se arată în decizia Curţii de Apel Bucureşti.

Traian Băsescu a venit, marţi, la Curtea de Apel Bucureşti, pentru judecarea unei contestaţii a lui Ion Ciochină privind o decizie a procurorilor de neîncepere a urmăririi penale în cazul fostului preşedinte, pe care acesta îl acuză că şi-a reluat ilegal mandatul după referendumul din 2012.

Traian Băsescu a arătat, la ieşirea din sala de judecată, că şi-a executat mandatul de şef al statului doar în baza deciziilor Curţii Constituţionale, atât cu privire la alegeri, cât şi la referendum.

Fostul preşedintele a spus că, din punctul său de vedere, nu a uzurpat calităţi oficiale şi nici nu a încălcat vreo decizie a Parlamentului, aşa cum îl acuză Ion Ciochină şi Ioan Ghise, în condiţiile în care, potrivit legislaţiei, nu Parlamentul decide când o persoană poate să exercite un mandat de preşedinte.

"Se întâmplă lucruri ce nu au nimic în comun cu Constituţia României şi cu legea, este o reclamaţie depusă iniţial de domnul Ghişe şi de domnul Ciochină pentru uzurpare de calităţi oficiale şi încălcarea Constituţiei. Eu am exercitat funcţia de preşedinte al României numai în baza deciziilor Curţii Constituţionale. Cu toate acestea, domnul reclamă că nu am respectat hotărârea de suspendare a Parlamentului, doar că nu Parlamentul are rol de a stabili când o persoană exercită funcţia de preşedinte al României. Dacă vă aduceţi aminte, după alegeri, Curtea Constituţională validează alegerile, iar după referendum, Curtea Constituţională validează sau invalidează referendumul. Referendumul din vara lui 2012 a fost invalidat prin decizia Curţii Constituţionale şi precizarea expresă de reluare a activităţii de către preşedinte", a mai spus Traian Băsescu.

Întrebat cum comentează plângerea de la Curtea de Apel Bucureşti a lui Ion Ciochină, fostul preşedinte a spus: "Asta-i viaţa, democraţia".

Instanţa l-a audiat pe Traian Băsescu şi urmează să decidă dacă admite sau nu cererea de redeschidere a cercetărilor în cazul plângerii formulate de Ion Ciochină.

Iniţial, dosarul a fost deschis de procurori în urma unei plângeri formulate de Ion Ciochină şi de Ioan Ghişe, care l-au acuzat pe fostul preşedinte că, după referendumul din 2012, şi-a reluat ilegal mandatul. În urma cercetării faptelor reclamate de cei doi, procurorii au dispus neîncepere a urmăririi penale.

Decizia a fost contestată de Ciochină la instanţă, plângerea de neurmărire/ netrimitere în judecată fiind înregistrată în 10 iulie la Curtea de Apel Bucureşti. Ciochină cere judecătorilor să anuleze rezoluţia procurorilor şi să dispună reînceperea urmăririi penale în acest dosar, pentru uzurpare de calităţi oficiale.

Curtea Constituţională a adoptat, 2 august 2012, o hotărâre cu privire la referendumul pentru demiterea fostului preşedinte Traian Băsescu, însă a constatat că din aceasta lipsea temeiul legal în baza căruia urma să fie stabilit numărul total al alegătorilor care trebuiau să-şi exprime opţiunea la scrutinul care avusese loc pe 29 iulie 2012. Astfel, după publicarea hotărârii, a fost emisă o erată prin care se menţiona faptul că vor fi luate în calcul toate persoanele cu drept de vot, respectiv peste 18 milioane.

Erata a fost întocmită şi semnată atunci de judecătorul Ştefan Minea, cel care a trimis adresa de publicare la Monitorul Oficial. Pe baza acestei erate, referendumul a fost invalidat, deoarece din totalul de 18.292.464 de persoane înscrise în listele electorale permanente, au participat la vot 8.459.053 de persoane (46,24 %), astfel că nu a fost atins pragul de participare, de cel puţin jumătate plus unu din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente.

Judecătorii Curţii Constituţionale Ion Predescu, Acsinte Gaspar şi Tudorel Toader, care au făcut opinie separată la hotărârea de invalidare a referendumului din 29 iulie 2012, şi-au argumentat dezacordul prin faptul că decizia a fost luată în baza "eratei" la adoptarea căreia ei nu au fost consultaţi.

Hotărârea CC de invalidare a referendumului a fost citită atunci în Parlament. La momentul publicării ei în Monitorul Oficial, a încetat interimatul lui Crin Antonescu la Cotroceni, iar Traian Băsescu şi-a reluat atribuţiile constituţionale şi legale de preşedinte al României, conform deciziei CC.

Ulterior, Asociaţia pentru Prevenirea Abuzurilor Fiscale a depus, la Parchetul ICCJ, o plângere penală în cazul mai multor judecători ai CC, şi în special la adresa lui August Zegrean şi Ştefan Minea, pe care îi acuza de fals în înscrisuri oficiale, abuz în serviciu şi comunicare de informaţii false, legat de modul în care a fost emisă, în 2012, hotărârea de invalidare a rezultatului referendumului privind demiterea fostului preşedinte Traian Băsescu.

În acest caz a fost deschis un dosar, cunoscut ca "erata", în care procurorii Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au făcut cercetări şi au audiat mai multe persoane, în calitate de martori, printre care şi foşti sau actuali judecătorii de la Curtea Constituţională. Dosarul fiind redeschis în urma unei sesizări, după ce iniţial cauza a fost închisă.