Trumpismul face victime în SUA şi totuşi Donald Trump ar putea să câştige încă un mandat

Protestele violente au izbucnit în mai multe oraşe din SUA după ce un bărbat negru, George Floyd, a fost asfixiat de Derek Chauvin, un ofiţer de poliţie alb. Mişcările din stradă şi revolta oamenilor reprezintă provocări serioase pentru preşedintele Donald Trump, cel care îşi doreşte să câştige un nou mandat la Casa Albă. 

Pe lângă justificarea felului în care a fost gestionată problema coronavirusului în SUA, Trump trebuie să dea explicaţii şi pentru scandalul Minneapolis care pare să degenereze în adevărate lupte de stradă. 

De la începerea protestelor, opt persoane au murit şi alte zeci au fost rănite. Autorităţile au folosit gaze lacrimogene şi forţa pentru a dispersa protestele care au loc în peste 75 de oraşe din SUA, însă situaţia ar putea să devină mai sângeroasă de atât. 

Donald Trump este acuzat că, în ciuda protestelor care iau amploare, continuă să adreseze mesaje de instigare la ură. 

În timp ce gazul lacrimogen a intrat în aer în Parcul Lafayette, vizavi de Casa Albă, Trump a anunţat din Grădina de Trandafiri că, dacă liderii statului sau ai oraşului refuză „să ia măsurile necesare pentru apărarea vieţii şi a proprietăţilor rezidenţilor lor”, va invoca Legea Insurecţiei, o lege din 1807 care permite unui Preşedinte să desfăşoare armata americană pentru a suprima tulburarea civilă. Democraţii, în frunte cu contracandidatul lui Trump la Casa Albă, Joe Biden, au criticat dur declaraţiile Preşedintelui.

Această lege a fost invocată ultima dată în 1992, în timpul revoltelor din Los Angeles. Motivul protestelor de atunci a fost acelaşi - abuzurile poliţiei faţă de negri, locuitorii din LA ieşind în stradă după ce patru ofiţeri de poliţie au fost achitaţi, în ciuda faptului că au atacat un motociclist de culoare, pe numele său Rodney King.

Cu această lege pusă în aplicare, protestele din stradă ar putea lua o turnură sângeroasă.

Democraţii susţin că ceea ce vedem astăzi în stradă este dovada a ceea ce a construit Trump în cei patru ani de mandat. Analiştii politici susţin că declaraţiile rasiste, invocarea supremaţiei rasei albei şi xenofobia din discursurile lui Trump au dus la o polarizare a opiniei publice şi la segregarea societăţii. 

Inclusiv ultima sa postare pe Twitter, privind situaţia protestelor din momentul de faţă, este considerată a fi una cu caracter rasist.  ”When the looting starts, the shooting starts.”, fraza de încheiere a postării lui Trump, a fost folosită de un ofiţer de poliţie din Miami, exact înainte de protestele violente din 1968, din SUA, care a generat un adevărat masacru împotriva negrilor care îşi cereau drepturile. 

De-a lungul timpului Trump a fost acuzat de rasism împotriva mexicanilor, chinezilor, musulmanilor, declaraţiile sale fiind şi transpuse în diferite decizii care au afectat grupurile minoritare. 

Doar că, ceea ce nu au în vedere democraţii este că Donald Trump a câştigat alegerile din 2016 printr-o campanie construită chiar pe acest rasism. ”Zidul din Mexic” a fost una dintre propunerile care i-au adus lui Trump popularitatea. 

Campania lui Trump, acum ca întotdeauna, este înrădăcinată în nemulţumirea şi frica albilor, iar ceea ce el numeşte „lege şi ordine”, înseamnă acuzarea imigranţilor şi a oamenilor de culoare pentru abuzurile comise. 

America va aluneca către alegerile prezidenţiale printr-o lungă şi fierbinte vară de violenţă, rasism şi şomaj în creştere. Liniile au fost trase de mult în societatea americană - negru, alb; stânga, dreapta; stat albastru, stat roşu. Acum, aceste linii sunt marcate de gloanţe de cauciuc şi canistre cu gaze lacrimogene. În noiembrie, alegerile s-ar putea arăta ca un caz de ucidere sau vindecare atunci când vine vorba de viitorul democraţiei americane.