Kelemen Hunor: UDMR vrea să atace la CC legea votului prin corespondenţă. Marton Arpad: Legea nu garantează secretul votului

Liderii UDMR au criticat legea votului prin corespondenţă adoptată luni de Senat şi au susţinut că forma aprobată este o greşeală uriaşă, iar, în cazul în care legea nu va fi modificată în Camera Deputaţilor, for decizional, intenţionează să o conteste la Curtea Constituţională.

"Varianta adoptată de Senat la legea votului prin corespondenţă este o greşeală mare, uriaşă. (…) Din păcate, amendamentele noastre nu au fost luate în serios. Mai este timp la Camera Deputaţilor să reparăm această greşeală, vom depune amendamente şi spunem că la alegerile parlamentare dreptul cetăţenilor români din străinătate de a vota este asigurat şi pentru alegerile prezidenţiale se poate găsi o formulă mai bună", a precizat Kelemen Hunor, într-o conferinţă de presă.

Kelemen Hunor a precizat că va discuta inclusiv cu formaţiunea lui Călin Popescu Tăriceanu în acest sens.

"Votul prin corespondenţă la alegerile prezidenţiale şi să rămână aşa cum este la alegerile parlamentare este corect şi atunci nici contestaţia nu are argument", a mai spus Kelemen Hunor.

El a arătat că, în cazul în care amendamentele UDMR nu vor fi acceptate nici în dezbaterea Camerei, Uniunea va strânge semnături pentru atacarea legii la Curtea Constituţională.

"Este nevoie de 50 se semnături la Camera Deputaţilor şi 25 la Senat. UDMR nu are aceste semnături. În momentul în care vom lua în considerare acest demers, luăm în calcul şi varianta atacării la Curtea Constituţională de către preşedintele Senatului sau preşedintele Camerei Deputaţilor", a mai spus liderul UDMR.

Întrebat dacă va discuta cu copreşedintele ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu, care spunea că sunt motive de constestare la CC , Kelemen Hunor a spus că va avea discuţii cu toţi colegii care consideră că legea nu este corectă.

"Dacă nu vom reuşi să-i convingem pe colegii noştri ( de la Camera Deputaţilor-n.r) că, pe termen lung, trebuie să ne gândim şi nu populismul ieftin trebuie să ne ghideze, atunci vom discuta cu toţi colegii care consideră că această modalitate de a vota anul viitor nu este una corectă, inclusiv cu domnul Tăruiceanu. Dar sunt şi alţi colegi din celelalte partide mai mici (...) şi încercăm să adănăm 25 de semnături la Senat sau 50 la Camera Deputaţilor", a precizat Kelemen Hunor.

UDMR nu are numărul necesar de parlamentari pentru a sesiza Curtea Constituţională astfel încât va fi nevoie de sprijinul altor partide. Pentru atacarea legii este nevoie de cel puţin 50 de deputaţi sau 25 de senatori, iar UDMR are 17 deputaţi şi 8 senatori.

Marton Arpad: Legea votului prin corespondenţă nu garantează secretul votului prevăzut de Constituţie

Deputatul UDMR Marton Arpad a declarat marţi, referitor la intenţia UDMR de a contesta legea votului prin corespondenţă la Curtea Constituţională, că forma adoptată de Senat nu garantează secretul votului prevăzut de Constituţie, fiind posibilă o fraudă electorală.

"Constituţia României este destul de clară în articolul 62: Camera Deputaţilor şi Senatul sunt alese prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. Comisia de la Veneţia care este citată într-o decizie a Curţii Constituţionale (...) se ocupă exact cu votul prin corespondenţă, enumeră care sunt acele principii necesare ca acest vot prin corespondenţă să fie funcţional. Pornind de la aceste lucruri, sunt atenţionate statele în privinţa votului familial, între ghilimele, pentru că unul dintre pericolele mari a fost faptul că atunci când cineva se duce să voteze la o secţie de votare, soţul intră într-o cabină şi soţia în altă cabină. La votul prin corespondenţă: cine vede ce se întâmplă în jurul mesei?", a susţinut Marton Arpad.

Deputatul UDMR, membru al Comisiei de cod electoral, a mai spus că declaraţia pe proprie răspundere dată de participanţii la vot potrivit căreia nimeni nu i-a influenţat nu este îndestulătoare pentru a garanta votul secret şi neinfluenţat.

"Se primesc toate scrisorile de autoritate, oricine poate băga scrisorile. Există un pericol care se doreşte a fi eliminat printr-o declaraţie pe proprie răspundere că nimeni nu l-a influenţat la vot. Credem că cele scrise nu sunt îndestulătoare pentru a garanta votul direct, secret şi neinfluenţat, mai ales acolo unde aceste persoane stau în nişte cămine, angajaţi pe câmpuri de anumite firme. Sunt probleme şi noi trebuie să găsim formule care să garanteze aceste lucruri", a mai arătat Marton Arpad.

El a mai spus că articolul 13 din legea votului prin corespondenţă care prevede că buletinul de vot este o foaie care conţine un singur candidat sau o listă de candidaţi conţine "invenţii".

"Mai sunt şi nişte invenţii, acel articol 13 de care tot vorbesc şi se pare că va fi articolul cu ghinion care spune că buletinul de vot va fi o singură foaie care conţine un singur candidat sau o listă de candidaţi, după caz. Înţelegeţi? Buletinele de vot pot fi imprimate prin grija alegătorului, deci, în ţară, la aceleaşi alegeri, pe circumscripţii electorale, se depun candidaturile, prin grija prefectului se tipăresc toate buletinele de vot care conţin toţi candidaţii. Nu are cum să aibă ştampilă cel care votează votul prin corespondenţă", a mai arătat Marton Arpad., adăugând că în urne "poate fi băgat altceva decât un buletin de vot".

"Pentru mine ceea ce este scris aici este deschis pentru o farudă electorală, nu garantează deloc secretul votului. Şi ca atare acest articol 13 trebuie să cadă. De altfel, întregul sistem de vot are nişte chestiuni care distorsionează voinţa populară", a adăugat deputatul UDMR.

Preşedintele Senatului Călin Popescu Tăriceanu a declarat, marţi, pentru MEDIAFAX, că nu îşi propune să atace legea votului prin corespondenţă la Curtea Constituţională, precizând că doar şi-a făcut "datoria" de a atrage atenţia că forma adoptată are prevederi neconstituţionale.

Întrebat dacă are în vedere o acţiune comună cu UDMR privind contestarea legii, în condiţiile în care şi Uniunea şi-a exprimat nemulţumirea faţă de legea votului prin corespondenţă propusă de AEP, Tăriceanu a precizat că nu are în plan nicio acţiune împreună cu UDMR, afirmând că „fiecare partid ar propria lui viziune, propriul electorat, propriile interese".

Potrivit calendarului stabilit de Comisia de cod electoral, legea votului prin corespondenţă adoptată luni de plenul Senatului urma să fie transmisă marţi Camerei Deputaţilor, for decizional. Deputaţii au termen de depunerea a amendamentelor până luni, iar dezbatrea şi votul în plen au fost programate pentru miercurea viitoare.

Odată adoptată, legea ar urma să fie transmisă preşedintelui Iohannis spre promulgare, însă poate fi atacată la Curtea Constituţională. Legea poate fi contestată la sesizarea preşedintelui, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a Guvernului, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a Avocatului Poporului sau a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori.