Un deputat vrea redresarea demografiei ţării prin acordarea cetăţeniei pentru etnicii români

„În prezent, pe criteriul civic al redobândirii cetăţeniei române, se califică descendenţii cetăţenilor Regatului României sau României Mari de până la schimbările teritoriale din 1940, printre care se numără minoritari, alogeni, din Ucraina şi Republica Moldova. (…) În schimb, etnicii români aflaţi în statele din jur, dintre care mulţi şi-au păstrat identitatea românească cu mari sacrificii, nu au dreptul să redobândească cetăţenia română pentru că părinţii şi bunicii lor nu au fost cetăţeni români, ei fiind născuţi în teritorii care nu au aparţinut României”, se arată în expunerea de motive.

De asemenea, în documentul citat se precizează că Actuala formă a Legii cetăţeniei române nr. 21/1991, îi tratează pe etnicii români la fel ca pe străini, textul normativ nefăcând distincţie între cele două categorii de cetăţeni.

În opinia iniţiatorului, „alegerea de a se stabili în ţară făcută de etnicii români care vor dobândi cetăţenia română conform prezentului proiect de lege va contribui la redresarea tendinţelor demografice negative”.

Totodată, deputatul PNL susţine că impactul bugetar şi al protecţiei sociale este zero.

„Cetăţenii îşi plătesc din mijloace proprii contravaloarea paşaportului ori a cărţii de identitate sau costurile transcrierii actelor de stare civilă (certificate de naştere, de căsătorie). Statul Român nu achită niciunul dintre aceste costuri. Impactul asupra protecţiei sociale este de asemenea zero, din moment ce în România majoritatea prestaţiilor sociale de care beneficiază populaţia, gen pensii, ajutoare de şomaj, asigurări sociale şi de sănătate se acordă pe baze contributive, adică celor care au contribuit la fondurile respective, nicidecum tuturor cetăţenilor fără deosebire”, adaugă Daniel Gheorghe.

Potrivit textului legislativ, „Cetăţenia română se poate acorda, la cerere, persoanelor care îşi asumă în mod liber identitatea culturală română, persoanelor de origine română şi celor aparţinând filonului lingvistic şi cultural românesc, care locuiesc în afara frontierelor României, indiferent de modul în care aceştia sunt apelaţi – armâni, armânji, aromâni, basarabeni, cuţovlahi, daco-români, fărşeroţi, herţeni, istro-români, latini durnăreni, macedoromâni, macedo-români, maramureşeni, megleniţi, megleno-români, moldoveni, moldovlahi, români (rumâni) timoceni, rrămâni, rumâni, valahi, vlahi, vlasi, voloni, macedo-armânji, precum şi toate celelalte forme lexicale înrudite semantic cu cele de mai sus – denumite români de pretutindeni”.

Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.21/1991 a cetăţeniei române, republicată, a fost depusă la Senat în calitate de primă camera sesizată şi este susţinută de parlamentari PNL şi ai minorităţilor.