UNITATEA NATO, prima din cele şase din flancul estic vizitată de Jens Stoltenberg - FOTO

Unitatea de Integrare a Forţelor NATO de la Bucureşti va funcţiona cel mai probabil din toamna acestui an, alături de alte cinci centre similare înfiinţate în Bulgaria, Polonia, Estonia, Letonia şi Lituania.

Centrul de comandă al NATO este găzduit de o clădire albă, cu trei etaje, aflată în curtea sediului Statului Major al Forţelor Terestre, din Drumul Taberei. Clădirea a fost reabilitată şi dotată cu echipament care să asigure legătura cu comandamentul de la Napoli.

Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, a ajuns la ora 14.00 la sediul Unităţii pentru Integrarea Forţelor NATO (NFIU), unde a vorbit cu oficialii români prezenţi, printre care şi premierul interimar Gabriel Oprea, preşedintele Klaus Iohannis ajungând două minute mai târziu.

NFIU, prima structură NATO în România, face parte din procesul de adaptare NATO la schimbările mediului de securitate din regiune şi are ca obiectiv întărirea flancului estic al NATO, a explicat Duşa.

Alături de celelalte cinci centre similare, structura din România a NATO va forma ”un lanţ de susţinere pentru activităţile de planificare a exerciţiilor, instruire şi, eventual, desfăşurare de forţe NATO, în caz de nevoie”, a arătat Mircea Duşă.

Valoarea investiţiei este de 16 milioane de lei, dintre care 13 milioane provin de la NATO, iar 3 milioane din bugetul MApN. În acest centru vor activa 42 de militari, dintre care 27 vor fi români, iar restul de 15 posturi vor fi ocupate de militari ai aliaţilor din NATO. SUA, Turcia, Portugalia, Polonia, Ungaria, Grecia, Marea Britanie, Spania, Germania, Bulgaria şi Albania şi-au desemnat deja ofiţerii care vor fi detaşaţi la centrul din Bucureşti.

Preşedintele Klaus Iohannis s-a declarat ”foarte bucuros” că a vizitat centrul împreună cu secretarul general NATO şi a precizat că acesta reprezintă prima structură concretă a Alianţei în România.

Stoltengerg a spus, la rândul său, că prezenţa centrului NATO la Bucureşi dă un semnal clar că ”NATO este aici şi este pregătit să apere România şi să ajute partenerii din est, adică Republica Moldova, Ucraina şi Georgia, să devină mai puternici”.

După vizitarea centrului, secretarul general al NATO şi preşedintele au plantat un brad argintiu la intrarea în clădire.

”Acesta este un simbol minunat pentru că bradul este mereu verde, va creşte pe pământ românesc pentru următoarele generaţii”, a spus oficialul NATO, care a asemănat rădăcinile copacului cu relaţia pe care NATO şi România o au de mai bine de zece ani şi care este ”la fel de puternică şi în creştere”.

La rândul său, Iohannis a explicat simbolistica bradului plantat împreună cu Stoltenberg: “Bradul pe care l-am plantat împreună este, într-adevăr, un simbol al trăiniciei şi rezistenţei în faţa circumstanţelor şi dificultăţilor, un simbol al angajamentului solid al României în cadrul NATO şi al NATO faţă de securitatea României”.

După plantarea bradului, oficialii au ţinut discursuri prin care au subliniat importanţa inaugurării acestui centru, dar au fost menţionate şi activităţile de monitorizare a spaţiului aerian, creşterea numărului de vizite şi exerciţii pe teritoriul României, precum şi consolidarea planificării apărării României şi a întregului flanc estic.

La finalul vizitei, Klaus Iohannis, Jens Stoltenberg, Gabriel Oprea şi Mircea Duşa au dat mâna şi au schimbat câteva vorbe cu militari dintr-un detaşament al Forţelor terestre.

Unitatea de Integrare a Forţelor NATO de la Bucureşti este prima din cele şase centre de comandă din statele din flancul estic care a fost vizitată de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

NATO a decis, la Summitul din septembrie 2014, ca şase ţări din flancul estic (România, Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania şi Polonia) să gazduiască o astfel de unitate, ca parte a pachetului de susţinere a aliaţilor în faţa ameninţărilor Rusiei.