Votul în diaspora: cozi uriaşe, ştampile puţine, proteste, porţi închise înainte de 21:00

Chişinău, Paris sau Londra sunt doar câteva dintrele capitalele unde cozile s-au format la puţin timp după deschiderea urnelor, la 7:00, ora locală.

În capitala R. Moldova şi la secţiile de vot din apropiere, mai mulţi alegători - câteva sute potrivit unor martori oculari, câteva zeci, conform unor surse oficiale - nu au putut vota până la ora locală 21:00.

Cetăţenii români care au votat la Ambasadă au fost nevoiţi să stea în frig în jur de patru ore, în timp ce la Ialoveni, la aproximativ 10 kilometri de Chişinău, s-a aşteptat doar o oră.

Cele mai multe probleme au fost la Ambasada de la Paris, unde a fost nevoie de intervenţia trupelor speciale. Cu câteva minute înaintea închiderii urnelor, la intrarea pe Rue de l'Exposition, unde se află sediul Ambasadei României la Paris şi cel al Institutului Cultural Român, se aflau câteva sute de persoane care au stat la coadă ore în şir pentru a vota. O parte dintre acestea au intrat cu forţa în ambasadă, în speranţa că, dacă se vor afla în incinta acesteia, îşi vor putea exercita dreptul de vot. Ambasadorul Bogdan Mazuru a ieşit abia după circa o oră să discute cu oamenii nemulţumiţi. După aproape două ore de negocieri, alegătorii au acceptat să părăsească clădirea după ce au semnat o petiţie prin care acuzau faptul că le-au fost încălcate drepturile.

Probleme au fost şi la Londra, unde peste 1.000 de oameni nu au putut vota la secţiile de la Ambasadă şi de la ICR. O alegătoare susţine că a stat circa 7 ore la coadă şi tot nu a reuşit să voteze. Aceasta afirmă că în secţia de la ambasadă nu a mai intrat nimeni după ora 20:45, iar cei din interior s-au baricadat şi au chemat poliţia.

În Germania au fost deschise cinci secţii de vot, la trei dintre ele oamenii aşteptând ore în şir pentru a vota. Peste 300 de români au protestat, duminică-seară, la consulatul de la Munchen, nemulţumiţi că, din cauza aglomeraţiei şi a proastei organizări, nu au putut vota. O persoană care a votat a povestit că a fost nevoit să stea cinci ore la coadă. Aceeaşi situaţia a fost şi Stuttgart, unde alegătorii i-au cerut consulului să-i lase pe toţi să intre în incinta clădirii până la ora 21:00 pentru a putea vota.

Şi la Viena s-a stat la cozi uriaşe, în timp ce mai mulţi români din vestul Austriei au reclamat faptul că au avut la dispoziţie o singură secţie de vot, cea de la Graz, insuficientă pentru a-şi exprima votul.

În Italia, la secţiile de vot din Roma, Torino şi Bolognia s-au format cozi de la primele ore ale dimineţii. Un consilier local din Verbania, Adrian Chifu, a anunţat victorios, pe Facebook, că a reuşit să voteze după şase ore de stat la coadă. "Victorie, după şase ore am reuşit să votez. Bulina neagră pentru cum a organizat MAE acest scrutin. Votul meu din urna va penaliza incompetenţa", a scris acesta.

Şi Ştefan Iulius Gavril a stat peste şase ore la Consulatul de la Torino, conchizând cu amar că votul în Donbass a fost mai bine organizat decât în diaspora. Un alt român a stat trei ore, tot la Torino, dar nu a mai putut vota.

În Spania, cozi mari s-au înregistrat, printre altele, la Madrid, Valencia şi Coslada. Ministrul Titus Corlăţean a precizat că în Spania nu au fost probleme, cu excepţia secţiei din Valencia, unde 50 de persoane nu au mai votat.

În jur de 100 de români nu au mai pus ştampila pe buletinul de vot în Belgia, în timp ce la Haga, Luxemburg sau Berna românii au stat peste două ore la coadă.

Nici în Danemarca nu a fost linişte. La secţia de vot din Ikast, mai mulţi alegători i-au reproşat consulului faptul că a fost o singură ştampilă de vot.

De altfel, pe lângă numărul mic de secţii de vot, necorelat la numărul românilor din unele ţări europene, alegătorii au reclamat faptul că procesul de vot a fost îngreunat de ştampilele prea puţine. În cele mai multe secţii cu probleme, au fost doar 3-4 ştampile de vot.

Un alt factor care a dus la o durată mai mare a procedurilor de vot a fost completarea declaraţiei pe proprie răspundere. În cursul după-amiezii, BES a decis ca aceasta să poată fi completată şi în afara secţiilor de vot, fapt ce a mai fluidizat procesul de vot, potrivit MAE.

Titus Corlăţean a motivat procedura mai complicată de vot prin "scrupulozitatea" autorităţilor române în încercarea de a evita frauda din 2009.

Preşedintele Traian Băsescu a cerut demisia miniştrilor Titus Corlăţean şi Bogdan Stanoevici. La fel şi aproximativ 200 de persoane care au protestat la MAE, duminică seară, faţă de organizarea alegerilor în străinătate.

Vicepremierul Liviu Dragnea a apreciat că activitatea Ministerului de Externe este una foarte bună, el arătând că MAE nu poate fi învinovăţit cu nimic pentru modul în care s-a desfăşurat procesul electoral în diaspora.

În schimb, cotidianul german Frankfurter Allgemeine Zeitung a titrat că alegerile din România "s-au încheiat în haos".

Biroul Electoral Central a adresat, duminică noaptae, Ministerului Afacerilor Externe invitaţia de a participa, marţi, de la ora 12.00, la o întâlnire cu membrii Biroului, la sediul acestuia, pentru remedierea disfuncţionalităţilor sesizate, în perspectiva turului doi al alegerilor prezidenţiale.

BEC a lansat invitaţia reprezentanţilor Ministerului Afacerilor Externe pentru "identificarea unor soluţii viabile pentru buna desfăşurare în străinătate a turului doi de scrutin" şi pentru remedierea disfuncţionalităţilor sesizate, anunţul fiind făcut de către purtătorul de cuvânt al BEC, Marian Muhuleţ.