Zgonea: Afirmaţiile lui Reding nu reprezintă o critică la adresa României

"Textul nu este o critică la adresa României şi nu este un atac. Este vorba de o discuţie pe care domnia sa (Viviane Reding - n.r.) a avut-o cu privire la instrumentele pe care CE le are şi cu privire la acea opţiune nucleară în cazul în care în anumite state există derapaje de la statul de drept. În România nu au fost şi nu există derapaje de la statul de drept", a precizat Zgonea întrebat în legătură cu afirmaţiile făcute de Viviane Reding.

El a spus că, în această perioadă importantă pentru România, în perspectiva alegerilor europene, nu trebuie să se încerce să se inducă în opinia publică teme false.

"Vă rog ca în această perioadă importantă pentru România, în persectiva alegerilor europene, să nu încercăm să aducem în opinia publică românească teme false, care ne pot slăbi ca stat european în momentul în care se discută de viitorul ciclu financiar 2014-2020 şi încercăm să negociem cu toate instituţiile puternice o nouă funcţie de comisar european puternică pentru România", a spus Zgonea.

Zgonea a mai spus că Reding nu a spus nimic de România şi nici nu a făcut comentarii negative la adresa ţării noastre.

Comisarul pentru Justiţie, Viviane Reding, a declarat, luni, că CE are nevoie de noi mecanisme de apărare a statului de drept, după ce în ultimii ani au apărut diverse probleme în acest sens, precum criza constituţională din România, din 2012, sau chestiunea romilor din Franţa, în 2010.

Oficialul european a precizat că, pe lângă criza economică şi financiară, UE s-a confruntat, în mai multe situaţii, cu o criză "a statului de drept", una dintre ele fiind cea din România, din vara anului 2012.

"Puţini acordă atenţie statului de drept în vremuri normale, când totul funcţionează bine. Testul privind statul de drept vine întotdeauna în vremuri de criză. De aceea este, probabil, de înţeles că în paralel cu criza economică şi financiară pe care a trăit-o UE şi statele membre începând cu 2009, ne-am confruntat în mai multe ocazii cu o adevărată criză «a statului de drept»", a declarat Reding.

În opinia sa, nu a fost vorba de "incidente mărunte şi izolate sau nereguli, aşa cum se întâmplă, din când în când, în statele noastre membre sau în întreaga lume, ci chestiuni care imediat au căpătat o dimensiune sistemică şi au dezvăluit problemele sistemice ale statului de drept".

Viviane Reding a dat trei exemple de astfel de incidente: "criza romilor din Franţa, din vara lui 2010, când drepturile oamenilor aparţinând unei importante minorităţi au fost puse în pericol, criza ungară de la sfârşitul lui 2011, când am fost îngrijoraţi în special de independenţa justiţiei, şi criza statului de drept din România, din vara lui 2012, când nerespectarea unor decizii ale Curţii Constituţionale a ameninţat să submineze statul de drept".

"În toate aceste cazuri, avocaţi şi judecători, organizaţii non-guvernamentale, miniştri de Externe, organizaţii internaţionale, dar şi Parlamentul European s-au îndreptat spre Comisia Europeană, aşteptând de la noi o cale de ieşire din criză", a mai spus comisarul pentru Justiţie.

În cazul României, "intervenţia Comisiei a ajutat la restabilirea autorităţii Curţii Constituţionale şi a pus capăt conflictului constituţional", a punctat oficialul european.

Potrivit lui Reding, situaţiile citate au dovedit "forţa" instituţiilor europene, dar şi o serie de "deficienţe în ceea ce priveşte instrumentele disponibile pentru remedierea unei crize reale a statului de drept", motiv pentru care trebuie trase lecţii din aceste experienţe.