Studiu: Persoanele care dorm des pot dezvolta hipertensiune arterială sau accident vascular cerebral

„Acest lucru se poate datora faptului că, deşi a trage un pui de somn nu este dăunător neapărat, multe persoane care trag un pui de somn pot face acest lucru din cauza somnului deficitar din timpul nopţii. Somnul slab pe timp de noapte este asociat cu o sănătate mai precară, iar siestele nu sunt suficiente pentru a compensa acest lucru”, a declarat psihologul clinician Michael Grandner într-un comunicat.

Grandner conduce Clinica de medicină comportamentală a somnului de la Banner-University Medical Center din Tucson, Arizona, şi nu a fost implicat în studiu.

Participanţii la studiu care au aţipit în mod obişnuit în timpul zilei au avut cu 12% mai multe şanse de a dezvolta hipertensiune arterială în timp şi au avut cu 24% mai multe şanse de a face un accident vascular cerebral, comparativ cu persoanele care nu au aţipit niciodată.

În cazul în care persoana avea mai puţin de 60 de ani, dormitul în majoritatea zilelor creştea riscul de a dezvolta hipertensiune arterială cu 20% în comparaţie cu persoanele care nu dormeau niciodată sau rareori, potrivit studiului publicat luni în Hypertension, o revistă a Asociaţiei Americane a Inimii. AHA a adăugat recent durata somnului ca fiind unul dintre cei opt parametri esenţiali pentru o sănătate optimă a inimii şi a creierului.

Rezultatele s-au menţinut chiar şi după ce cercetătorii au exclus persoanele cu risc ridicat de hipertensiune arterială, cum ar fi cele cu diabet de tip 2, cu hipertensiune arterială existentă, cu colesterol ridicat, cu tulburări de somn şi care au lucrat în ture de noapte.

„Rezultatele demonstrează că somnul creşte incidenţa hipertensiunii şi a accidentului vascular cerebral, după ce au fost ajustate sau luate în considerare multe variabile cunoscute ca fiind asociate cu riscul de boli cardiovasculare şi accident vascular cerebral”, a declarat dr. Phyllis Zee, director al Centrului pentru medicina circadiană şi a somnului de la Şcoala de medicină Feinberg a Universităţii Northwestern din Chicago.

„Din punct de vedere clinic, cred că acest studiu evidenţiază importanţa ca furnizorii de servicii medicale să întrebe în mod curent pacienţii despre somnolenţă şi somnolenţă excesivă în timpul zilei şi să evalueze dacă există alte afecţiuni care contribuie la aceasta, pentru a modifica potenţial riscul de boli cardiovasculare”, a spus Zee, care nu a fost implicată în acest studiu.

Studiul a folosit date de la 360.000 de participanţi care au oferit informaţii despre obiceiurile lor de somn la UK Biobank, o mare bază de date biomedicale şi o resursă de cercetare care a urmărit locuitorii din Marea Britanie din 2006 până în 2010. Persoanele care au participat la studiul britanic au furnizat în mod regulat probe de sânge, urină şi salivă şi au răspuns la întrebări privind somnul de patru ori pe parcursul celor patru ani de studiu. Cu toate acestea, studiul a colectat doar frecvenţa siestei, nu şi durata, şi s-a bazat pe auto-raportări ale somnului, o limitare datorată memoriei imperfecte.

„Ei nu au definit ce ar trebui să fie un somn. Dacă vei dormi timp de o oră, două ore, de exemplu, asta nu este chiar un somn”, a declarat specialistul în somn dr. Raj Dasgupta, profesor asociat de medicină clinică la Şcoala de Medicină Keck de la Universitatea din California de Sud.

„Un pui de somn revigorant şi energizant de 15-20 de minute, în jurul prânzului până la ora 14.00, este 100% calea de urmat dacă nu ai dormit”, a spus Dasgupta, care nu a fost implicat în studiu. „Dacă aveţi insomnie cronică, nu încurajăm somnul pentru că vă îndepărtează de dormitul de noapte”.

Cele mai multe dintre persoanele din studiu care au făcut sieste regulate fumau ţigări, beau zilnic, sforăiau, aveau insomnie şi au declarat că sunt persoane nocturne.

Mulţi dintre aceşti factori ar putea avea un impact asupra calităţii şi cantităţii somnului unei persoane, a spus Dasgupta. Somnul slab provoacă „oboseală excesivă în timpul zilei, ceea ce poate duce la somnul excesiv în timpul zilei”, a spus el.

„Cred că somnul este un semn de avertizare a unei tulburări de somn subiacente la anumite persoane”, a adăugat el. „Tulburările de somn sunt legate de o creştere a stresului şi a hormonilor de reglare a greutăţii care pot duce la obezitate, hipertensiune arterială, diabet de tip 2 - toţi factori de risc pentru bolile de inimă”.