Le Monde: Războiul din Ucraina complică acţiunile în sensul "suveranităţii europene"

Naţiunile din Europa Centrală, ţările baltice şi nordice acuză Germania şi Franţa că au subestimat ameninţările generate de Rusia şi se îndreaptă spre Statele Unite pentru a primi garanţii de securitate.

"Tema este în centrul tensiunilor dintre Franţa şi Germania. Preşedintele Emmanuel Macron şi cancelarul Olaf Scholz au încercat, miercuri, la Paris, să îşi apropie poziţiile în materie de suveranitate, în domenii precum apărarea şi energia, asupra cărora francezii şi germanii sunt departe de a fi de acord. Chiar dacă nu este aşteptat niciun rezultat spectaculos, cei doi lideri vor trebui măcar să încerce să salveze aparenţele, la câteva zile după amânarea pe termen nedeterminat a reuniunii interguvernamentale franco-germane", comentează Philippe Ricard, într-un editorial publicat în cotidianul Le Monde sub titlul "Războiul din Ucraina complică acţiunile în sensul unei «suveranităţi europene»".

Pentru europeni, acesta este un paradox crud al invaziei ruse în Ucraina: revenirea războiului pe continent validează, în teorie, obţinerea unei "suveranităţi europene", pe care Emmanuel Macron s-a angajat să o obţină în 2017 şi pe care o împărtăşeşte şi cancelarul Germaniei, dacă este să credem în discursul rostit la Praga pe 29 august. "Suveranitatea europeană înseamnă, în mod esenţial, că trebuie să fim autonomi în toate domeniile, să asumăm o responsabilitate mai mare pentru securitatea noastră, să fim mai uniţi în apărarea valorilor şi intereselor noastre în lume", a afirmat atunci Olaf Scholz.

"În realitate, conflictul ucrainean face această ambiţie greu de realizat, în contextul în care urgenţele momentului pun la încercare independenţa şi coeziunea celor 27 de state membre UE, începând cu cea a tandemului franco-german", notează editorialistul.

"Contextul geopolitic justifică agenda lui Emmanuel Macron, dar căutarea unei suveranităţi europene nu se va face neapărat în conformitate cu perspectivele Franţei. Germania are capacitatea de a reacţiona fără a urma linia franceză", afirmă Thierry Chopin, consilier special în cadrul Institutului Jacques Delors. În opinia analistului, iniţiativa Berlinului de a crea un fond special de 100 de miliarde de euro pentru modernizarea armatei germane demonstrează că Germania dispune de mijloace care îi lipsesc Franţei. Iar decizia Germaniei de a aloca 200 de miliarde de euro pentru compensarea tarifelor la energie confirmă acest sentiment.

"De aici provine temerea Parisului privind o nouă stagnare, mai ales pe plan militar şi economic. Preocupările sunt cu atât mai mari cu cât Germania vrea să îşi consolideze poziţia de naţiune-pivot, situată în centrul Europei, mai ales în ipoteza continuării extinderii UE în Balcani, iar într-o zi prin integrarea Ucrainei, în timp ce Franţa se teme să nu rămână marginalizată pe flancul vestic al continentului", subliniază editorialistul cotidianului Le Monde.