InSecuritate. Bogdan Gavril, consultant de securitate: Nu există o teamă de tehnologie, ci o teamă de necunoscut

  • Bogdan Gavril: Contează foarte mult riscurile pe care le are o proprietate. Ajungi să ai o evaluare. Un minim ar fi un dispozitiv anti-efracţie, un sistem de alarmă, care să fie corelat cu nişte senzori care detectează căldura emanată de corpurile prezente şi nişte contacte magnetice. Ai pus frumos, ai deschis uşa, ai alarma, ai contact magnetic.
  • Bogdan Gavril: Avem radare peste tot, încearcă să limiteze vitezomanii să apese pe acceleraţie, dar sunt nişte elemente pe care le putem face în aşa fel încât în situaţia în care bolidul nu-şi face treaba să poţi să fii prevenit în direcţia asta.
  • Bogdan Gavril: În primul rând când vorbim despre pacienţi, fie că sunt în spital, fie că stau acasă, este foarte importantă protecţia datelor. Adică, am nevoie să creez un canal clar de comunicare către cei care iau decizii în privinţa a ceea ce trebuie administrat, care este următorul pas.
Urmărește
378 afișări
Imaginea articolului InSecuritate. Bogdan Gavril, consultant de securitate: Nu există o teamă de tehnologie, ci o teamă de necunoscut

InSecuritate. Bogdan Gavril, consultant de securitate: Nu există o teamă de tehnologie, ci o teamă de necunoscut

Bogdan Gavril, consultant de securitate, vorbeşte despre tehnologie şi utilizarea ei în viaţa de zi cu zi, evoluţii, vulnerabilităţi şi avantaje, inovaţii, sustenabilitate şi protecţia mediului în acest domeniu.

Prezentăm principalele declaraţii ale consultantului de securitate Bogdan Gavril, sâmbătă seara, la emisiunea InSecuritate, de la Aleph News:

Bogdan Gavril: Cred că nu există o teamă de tehnologie, ci o teamă de necunoscut. În momentul în care ajungi să foloseşti tehnologia, te gândeşti dacă am ajuns să o implementez corect sau nu. Atunci elementele de care ţi-e teamă de fapt sunt elementele pentru care trebuie să te pregăteşti cel mai bine. Să cunoşti vulnerabilităţile pe care trebuie să ţi le asumi în momentul în care ajungi să implementezi orice fel de tehnologie, că este vorba de securitate, că este vorba de automatizare, totul trebuie foarte bine conceput, desenat.

Despre protejarea proprietăţii şi riscuri

Bogdan Gavril: Între trendurile securităţii definite pe 2022-2023 este această direcţie pe orizontală. Există o corelare între toate modalităţile prin care tehnologia poate funcţiona. Şi aici mă refer la procesare pe servere, procesare edge şi procesare în cloud. Ai dat exemplul unei familii care are mai multe proprietăţi. Este o familie înstărită care vrea să-şi securizeze toate locaţiile pe care le are, toate bunurile. Atunci când facem genul ăsta de sistem avem nevoie să echipăm toate locaţiile şi bunurile cu diferite dispozitive de tehnologie – camere de supraveghere, dispozitive de intrări-ieşiri digitale, controlere, difuzoare – chestii prin care să putem interacţiona cu fiecare bun în parte. Şi atunci când facem integrarea lor ajungem să definim parametrii care să lucreze pentru noi.

Bogdan Gavril: Un exemplu. Ajungi să-ţi faci o securitate perimetrală, da? Atunci când ai definit liniile gardului să spunem vrei să ai o alarmă de fiecare dată când cineva se apropie de gardul tău. Este o prealertă. În momentul în care ai o prealertă, o să primeşti o alertă pe telefon, care poate să vină sub orice formă şi atunci poţi să interacţionezi direct cu locaţia respectivă, în cazul în care o persoană zăboveşte mai mult lângă gard. E un semnal că e ceva în neregulă. Ideea este că atunci când se întâmplă genul ăsta de situaţie vrei să pui mâna pe telefon să vorbeşti către persoana respectivă. Sunteţi într-o zonă protejată vă rugăm să vă îndepărtaţi de gard. Genul ăsta de interacţiune descurajează.

Bogdan Gavril: Contează foarte mult riscurile pe care le are o proprietate. Ajungi să ai o evaluare. Măi, ce bunuri am, care sunt vulnerabilităţile pe care le pot defini, care sunt elementele pe care vreau să le protejez? Şi atunci în funcţie de ele îţi ridici şi standardul conform a ceea ce ai nevoie să investeşti din punct de vedere al tehnologiei. Un minim ar fi un dispozitiv anti-efracţie, un sistem de alarmă, care să fie corelat cu nişte senzori care detectează căldura emanată de corpurile prezente şi nişte contacte magnetice. Ai pus frumos, ai deschis uşa, ai alarma, ai contact magnetic. Ai deschis cumva geamul, ai alarmă. Ai un senzor de şoc, l-ai pus pe geam, ai alarmele că s-a spart geamul. Sunt lucruri simple care pot fi corelate atât la nivel de fire, cât şi cu tehnologii precum Z wave, care a devenit acum superelaborat. Z wave e o tehnologie wireless care transmite informaţiile din fiecare senzor în parte, are alimentator cu baterie care are o viaţă superlungă şi atunci cu Z wave poţi să duci semnalele direct într-un gateway ai informaţii în care corelate sau inclusiv poţi să preiei informaţii.

„Când vorbim despre pacienţi, este foarte importantă protecţia datelor”

Bogdan Gavril: În primul rând când vorbim despre pacienţi, fie că sunt în spital, fie că stau acasă, este foarte importantă protecţia datelor. Adică, am nevoie să creez un canal clar de comunicare către cei care iau decizii în privinţa a ceea ce trebuie administrat, care este următorul pas. În acelaşi timp trebuie să le asiguri persoanelor respective un nivel foarte ridicat de linişte că nu sunt în situaţii de vulnerabilitate. Şi aici avem mai multe direcţii. 1. Putem defini oamenii ca fiind nişte zone mascate dinamic, deci tehnologia îţi permite în momentul ăsta să maschezi omul pentru anumiţi utilizatori şi dai omului respectiv libertatea să facă ce vrea el, iar situaţiile de vulnerabilitate spre exemplu, dacă te-ai ridicat, te-ai plimbat prin cameră şi ai căzut se dă o alertă video. O cădere reprezintă un moment în care persoanei respective i s-a făcut rău, a căzut la toaletă. În locurile astea nu ai voie să vezi omul, dar poţi să-i vezi forma, că e acolo, sau absenţa lui. Deci în situaţiile astea avem nevoie să fie furnizate date continuu în momentul în care vrem să ne interesăm de securitatea acestor persoane, de siguranţa lor.

Bogdan Gavril: Componenta de sustenabilitate are multe direcţii. Şi dacă ne gândim din punctul de vedere al unui producător el trebuie să promită că materialele pe care le foloseşte sunt unele care în momentul în care ajung să fie scoase din uz nu vor dăuna mediului. Cam aşa se traduce pe scurt. Că sunt lipsite de pvc, că nu sunt folosite materiale din plastic, şi partea de etică şi componenta umană care până la urmă ea este cea care produce echipamentele de cele mai multe ori sau cel puţin este implicată în producţie, este iarăşi foarte importantă. Şi etica la locul de muncă. Şi aici există foarte multe demersuri care sunt făcute de departamentele de resurse umane ale companiilor, iar direcţiile sunt definite şi sunt respectate întocmai.

„Tehnologia te ajută acum să faci absolut orice”

Bogdan Gavril: În acelaşi timp, în momentul în care ne referim la sustenabilitate trebuie să ne gândim şi la partea de consum de energie. Nu ajungi să faci un echipament care să consume enorm de mult ca să-şi îndeplinească sarcinile. Reuşeşti să-l corelezi cu fiecare sarcină pe care i-o dai. În momentul în care foloseşti echipamentul la un regim mai redus, automat şi consumul este foarte redus. Când ceri mai mult de la echipament, automat o să-ţi crească consumul de energie.

Bogdan Gavril: Managementul traficului este un subiect foarte complex pentru că tehnologia te ajută acum să faci absolut orice. Poţi să colectezi date de trafic pe baza cărora să iei nişte decizii despre cum să gestionezi oraşul după aceea. Am avut foarte multe vehicule cu gabarit depăşit care au avut impact asupra traficului. Vorbim despre venituri. Dacă ai o zonă unde un vehicul cu gabarit depăşit nu are voie să circule, automat dai amendă. Deci automatizare completă ar fi un win-win şi pentru autorităţi şi pentru locuitorii dintr-o zonă aglomerată. Gîndeşte-te la poluare. Poluare fonică, poluare cu noxe. Nu ai de ce să laşi să treacă un camion poluant prin oraş.

Bogdan Gavril: Autorităţile îşi fac treaba bine. Avem radare peste tot, încearcă să limiteze vitezomanii să apese pe acceleraţie, dar sunt nişte elemente pe care le putem face în aşa fel încât în situaţia în care bolidul nu-şi face treaba să poţi să fii prevenit în direcţia asta. Mă refer la modul în care pot să analizez calitatea carosabilului, pot să văd în cazul în care am avut precipitaţii – ploaie, lapoviţă, zăpadă – să anunţi din timp secţiunea de drum care este afectată. Şi atunci automat şoferul va vedea că pe următoarea suprafaţă de drum, 2-3 km, există o vulnerabilitate şi automat va reduce viteza. Tehnologia prin care maşina îşi ia singură măsuri de frânare e prezentă acum. În momentul în care ai o maşină de generaţie 2020-2021 citeşte semnele de circulaţie. Şi în momentul în care ai pus-o pe pilot automat, la viteza legală, dar urmează o suprafaţă de drum cu polei şi panoul acela afişează limite de 30 km la oră, maşina încetineşte la viteza aia. Şi atunci nu trebuie neapărat să transmiţi informaţiile la fiecare maşină, ci să-i transmiţi un semn ca ea să ia decizia să-ţi protejeze viaţa.

Bogdan Gavril: Ce este foarte important aici este să consumi când ai nevoie să consumi. Îţi dau un exemplu- iluminatul stradal. Se consumă foarte mult curent pe stâlpii de iluminat. Dar nu de fiecare dată ei trebuie să stea la intensitate maximă. Corpurile de iluminat stradal sunt de câţiva ani foarte inteligente, în sensul că au nişte controlere, care primesc informaţii de la diferiţi senzori, pot fi senzori video, de prezenţă astfel încât dinamic să scadă şi să crească intensitatea. Dacă nu este niciun fel de pieton, animal, care să circule prin zonă, automat corpurile se diminuează la o valoare minimă în aşa fel încât să ai ceva lumină, dar în momentul în care ai prezenţă umană treci la o intensitate mai mare. Astfel reuşeşti să reduci consumul de energie, reduci mentenanţa pentru că nu mai e nevoie să schimbi becuri şi corpuri de iluminat şi toată lumea e fericită pentru că are un corp mult mai redus.

 

 

 

 

 

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici