Fost ministru: Votul din Consiliul JAI este o înfrângere a întregii clase politice

„Noi, românii, suntem maeştri ai mistificării sau autoamăgirii. Ne este greu să vedem realitatea, dar mai ales să ne recunoaştem eşecurile. Chiar şi atunci când ne lovim violent cu fruntea de pragul de sus, noi căutăm explicaţii despre OZN-ul care ne-a lovit”, spune, vineri, pe Facebook, fostul ministru al Apărării, Vasile Dîncu.

Vasile Dîncu spune că votul din Consiliul JAI este „o mare înfrângere a României”, iar „România suntem toţi”.

„Este o înfrângere a întregii clase politice care, din 2011, a acceptat fără să se impacienteze această situaţie ingrată. Dar mai este un lucru, este şi o înfrângere masivă a dreptei româneşti, cea care are acum, în România, preşedinte, premier, ministru de externe şi ministru de interne. Nu accept teza falsă conform căreia votul din Consiliul JAI este o mare înfrângere a Europei, a solidarităţii şi coeziunii europene şi că va urma o mare presiune a Europei pe Austria care va determina intrarea rapidă a României în Schengen, eventual vom primi şi ceva premiu de consolare. Cred că cei doi lideri europeni, două doamne miloase, care au vorbit despre nedreptatea care se face românilor şi bulgarilor au pronunţat discursuri politicianiste de consolare”, adaugă fostul ministru.

Dîncu este de părere că România nu va putea progresa ca naţiune dacă nu va accepta că este vorba despre „un eşec politic major” şi că trebuie să recunoaştem că România nu beneficiată de prea mare încredere în Europa.

„Nu ne mai lăsăm prostiţi cu minciunile următoare: vine viitorul Consiliu, convingem Suedia sau Spania, că toată lumea plânge pentru umilinţa României. Putem ascunde eşecul după declaraţii europene sau speranţe false, dar nu ne va folosi la nimic. Nu vom face altceva decât să accentuăm frustrarea oamenilor care manifestă un puternic sentiment anti-european. Da, lumea e rea şi duşmănoasă, o spun hit-urile cu cel mai mare succes la public în care temele cele mai importante sunt banii şi duşmanii, dar să ne uităm cu mai mare atenţie la ceea ce s-a întâmplat şi să recunoaştem măcar în forul nostru interior că România nu beneficiază de prea mare încredere în Europa. Da, Austria a folosit tot felul de date inexacte pentru a-şi justifica decizia, dar ea nu este singură în scepticismul ei. Dacă nici românii nu au încredere în instituţiile statului cum să aibă încredere străinii? Spaţiul Schengen este un spaţiu al încrederii reciproce, de aceea se votează, chiar dacă exista Frontex şi alte instituţii care veghează tehnic. Dacă datele Frontex ar fi de ajuns, atunci nu s-ar mai vota”, mai spune Dîncu.

Fostul ministru adaugă că ne amăgim cu câteva iluzii care circulă în spaţiul public zilele acestea. „Una dintre ele spune că sprijinul şi solidaritatea au fost impresionante şi au reconfirmat aprecierea de care se bucură România în plan european”, dar este suficient să verificăm procedurile de infringement care au fost deschise împotriva României: „sunt zeci şi în fiecare săptămână Guvernul vine cu ordonanţe de urgenţă în Parlament pentru a stinge aceste focuri pe ultima sută de metri”.

„Alteori suntem condamnaţi la CEDO sau în alte instanţe şi obligaţi să plătim sume imense ca despăgubiri. De ce nu vrem să facem ceea ce ne-am asumat atunci când am primit calitatea de membru UE? De ce căutăm, de foarte multe ori, să fim excepţia, elevul care ocoleşte regulile? Toţi arătăm cu degetul spre Austria, spre premierul ei sau spre legăturile cu Putin. Da, asta asa este. Dar nu ştiam până acum? Ştiam foarte bine toate aceste lucruri, dar nu am avut o strategie pentru a contracara aceste tendinţe de extremă dreaptă sau influenţă a Rusiei. Cred că trebuie să acceptăm că nu este o întâmplare, ci un eşec politic neasumat, chiar dacă acceptăm că este de vină Austria şi Rusia. Da, Putin face tot ce poate pentru dezbinarea Europei şi pentru blocarea cuplării României la lumea occidentală, Putin are în Austria un proxy important prin care poate să-şi atingă multe interese, un fel de cui al lui Pepelea în spaţiul european, însă nu putem lăsa lucrurile la această explicaţie. Să fie doar Austria şi Rusia? Să nu mai funcţioneze deloc Hinterlandul german în aceste timpuri? Oare relaţiile noastre cu Germania sunt la fel de bune ca şi cele ale Ungariei, copilul neascultător al Europei? Să nu credem în păcăleala că Austria sau Olanda sunt ţări care acţionează ca nişte rebeli europeni, chiar dacă au guverne aflate în dificultate. Am văzut în timpul desfăşurării JAI o ştire, pe surse, cum ne-au obişnuit în ultima vreme influencerii unei instituţii importante, că Germania şi Luxemburg condiţionează Austria că nu vor vota Croaţia, dacă nu acceptă România şi Bulgaria. Absolut jenantă această minciună, chiar dacă era semnată de un jurnalist viu, dar care nu era în sală. Pentru cei care am cunoscut vreodată relaţiile Germaniei, pare ridicol să poţi chiar minţi că Germania alege România în detrimentul Croaţiei”, mai spune Vasile Dîncu.

Dînci mai spune că este adevărat că România îndeplineşte condiţii tehnice, că are aparatura necesară în valoare de 1 miliard de euro, „dar oamenii sunt cei care mânuiesc echipamentele”.

„Iar în portul Constanţa, în prezent, este funcţional un singur scanner pentru mărfuri, dar chiar şi acela se opreşte câteodată. Ţigările de contrabandă pentru pe piaţa neagră trec la noi, tiriştii noştri sunt condamnaţi pentru asfixierea unor emigranţi ilegali. Poate sunt exemple, dar ele arată un anumit tip de atitudine şi de civilizaţie pe care, în mod evident, politicienii europeni, demagogi, extremişti sau doar pragmatici, le vor specula. Cred că trebuie să discutăm despre EŞECUL POLITIC al acestui moment fără să ne fie teamă că acest lucru va accentua scepticismul şi antieuropenismul. Românii deja s-au obişnuit să fie trataţi ca şi cetăţeni de mâna a doua în Europa, nu este ceva foarte nou. Este adevărat că a fost ridicată o miză politică în speranţa deşartă a unui succes pe care să-l deconteze cineva, dar a ieşit pe dos. Şi cel mai grav este că nu mai putem argumenta acest eşec cu obişnuitul: PSD este de vină! Vorbim despre un EŞEC POLITIC chiar dacă toţi politicienii noştri au făcut tot ce se putea în aceste două luni de heirup. Au trecut 11 ani de când ştiam că trebuie să ne pregătim, iar noi ne-am agitat doar în ultimele două luni. Acest efort trebuia pregătit din timp, în plus nu trebuia să îl lăsăm pe ministrul de interne singur (Lucian Bode şi Internele şi-au făcut foarte bine treaba), era necesar un efort colectiv la nivel instituţional - Guvern, Parlament, partide politice, Ministerul de Externe şi corul diplomatic în ansamblul său. România are experienţă cu Austria din anul 2003, atunci când a fost obţinută eliminarea vizelor, într-o situaţie mai grea decât acum. A fost greu atunci, dar nimeni de acum nu a solicitat de la Adrian Năstase, de la ministrul Ioan Rus, de la ministrul Mircea Geoană sau de la ceilalţi care am fost implicaţi în acel proces acerb de negociere un minim de informaţie”, a mai spus Dîncu.

Vasile Dîncu îi îndeamnă pe guvernanţi să lase să treacă două-trei zile şi să curgă „discursul de autovictimizare şi doinele de jale”, dar apoi ar trebui să ne uităm toţi cu realism la acest „eşec politic major” şi să se afcă o analiză, o evaluare obiectivp şi să se vadă unde se greşeşte, iar apoi să ne realizeze un plan serios care să înceapă „chiar de a doua zi. Nu de luni, nu după vacanţa de Crăciun”.

„Nu este necesar să cerem demisii ori să căutăm vinovaţi, nu este în obiceiul nostru să legăm acţiunile de responsabilitate decât atunci când este vorba de succes. Nu cred că isteria de la noi va ajuta, dar nici batista pe ţambal nu va avea efecte bune. Niciun război deschis cu Austria nu ştiu dacă va avea sorţi de izbândă. Să nu credem în solidaritatea unor declaraţii, chiar sincere, nu afecţiunea europenilor va rezolva problema noastră şi intrarea în Schengen. Problema cu Austria trebuie rezolvată bilateral şi avem foarte multe mijloace. Nu trebuie să fim isterici, dar trebuie să fim pragmatici, inteligenţi şi să avem măcar un pic de curaj. Nu mult, dar măcar atât curaj şi atâta determinare cât să putem justifica salariile de demnitari şi să nu ne fie ruşine să răspundem familiilor noastre ce am făcut pentru ţară atunci când ajungem târziu acasă”, a mai scris Vasile Dîncu pe Facebook.