Bogdan Enescu, seismolog Japonia: „Un cutremur nu ucide oameni, ci construcţiile ucid oameni. În Bucureşti aş face acţiuni de consolidare a clădirilor şi de pregătire a populaţiei. Vrancea este cea care poate da cutremure cu magnitudini mari”

„Cutremurele din Oltenia sunt superficiale, au perioade de revenire mari. Perioadele de revenire pot fi de zeci, sute, mii de ani. Intervalul de timp de producere a cutremurelor crustale este lung. În zonele activate sunt falii seismice. În Oltenia acum 80 de ani a fost un cutremur peste 5 grade Richter. (...) Cauza principală a cutremurelor de pământ este acumularea stresului tectonic. Când pragul de stres este depăşit, falia alunecă. Se întâmplă câteodată ca alte surse de pe alte falii să adauge o picătură de stres care umple paharul. Perturbaţiile din afara plăcilor tectonice pot grăbi declanşarea unui cutremur. Procesul principal al cutremurelor din Oltenia este acumularea de stres tectonic. Trebuie analizat dacă Turcia a produs picătura pentru cutremurele din Oltenia. Se poate afla dacă Turcia a avut un rol pentru cutremurele din Oltenia. Primul cutremur din Oltenia a fost un pre-şoc al celui de-al doilea. Primul cutremur din Oltenia de 5,2 l-a declanşat pe al doilea cu o magnitudine mai mare – 5,7. După cutremurul din Oltenia ne aşteptăm la replici seismice care durează mai mult. Replicile din Oltenia vor dura săptămâni, poate luni. Numărul de replici la cutremurul din Oltenia va scădea în timp, iar replicile scad ca putere. Foarte puţin probabil să avem cutremure de magnitudine 5 sau mai mari decât cele care au fost deja. (...) În Bucureşti, clădirile ştiu că sunt problematice. M-am stabilit în Japonia din anul 1998, ştiu care este situaţia în România. Este imperativă consolidarea clădirilor vechi. Sunt îngrijorat, România este ţara mea”, a declarat în emisiunea OFF/OnTheRecord, pe Aleph News, expertul în seismologie Bogdan Enescu, profesor asociat la Universitatea din Kyoto, Japonia.

Profesorul Bogdan Enescu a explicat pe Aleph News prin ce seisme puternice a trecut Japonia dar şi cum au fost alertaţi japonezii:

„În 2011, am prins cutremurul de 9,1 în Tsukuba, la 60 de km de Tokyo. Am simţit atunci nu numai cutremurul principal, major, dar şi replicile care au fost şi de magnitudine 7,7. Cutremurul din 2011 s-a produs în mare şi principala cauză a deceselor a fost valul de tsunami. Cutremurarea pământului în 2011 nu a produs prea multe pagube şi victime. Majoritatea victimelor din Japonia în 2011 a fost generată de valuri de tsunami de peste 40 de metri. Japonezii nu se aşteptau la un cutremur de asemenea magnitudine şi cu un val de tsunami devastator. Japonia a avut cutremure puternice şi pe teritoriu, în Kobe, în 1995, au fost peste 6000 de victime. Explicaţiile pentru care nu sunt foarte multe victime: japonezii construiesc bine. În Japonia, regulile se respectă. (...) Da, fiecare locuitor al Japoniei primeşte alerta de cutremur. Alerta de cutremur este setată în sistemul telefonului mobil. Înainte de cutremurul principal, în Japonia se primesc alarme pe telefonul mobil. Şi în Japonia au fost discuţii dacă sistemul de alertă trebuie să fie public. Sistemul de alertă în caz de cutremur are merite importante: trenurile rapide în Japonia se opresc. Sistemul opreşte ascensoarele, infrastructura critică. Sistemul de alertă din Japonia m-a ajutat să mă uit în împrejurimi, să mă îndepărtez de clădiri înalte”.

Educaţia populaţiei în caz de dezastru este luată foarte în serios atât de japonezi cât şi de statul nipon. Educaţia începe din şcoală, a explicat profesorul Bogdan Enescu:

„Băieţii mei au avut această educaţie în şcoală, sunt zile de instruire în şcoli. Oamenii trebuie să se îndrepte într-un interval de timp spre o zonă sigură. Există nişte zone special amenajate în Japonia, de multe ori acestea sunt chiar şcolile. Oamenii ştiu unde să se îndrepte în cazul în care se produce un cutremur. În Japonia există o pregătire în acest sens. (...) În asemenea situaţii, acţiunea rapidă este foarte importantă. Pentru acţiune rapidă este nevoie de informaţii rapide. Când se produce un cutremur, trebuie să ştim mărimea acestuia şi caracteristicile mişcării seismice. Trebuie să ştim în ce zonă se simte mai puternic cutremurul. Trebuie ştiut riscul seismic. Unele clădiri sunt mai vulnerabile decât altele. Reacţia statului trebuie să fie promptă. Şi aici au fost probleme cu centrala nucleară de la Fukushima. Şi în Japonia au fost inerţii, lucruri care nu au mers foarte bine, dar trebuie să înveţi şi să fii pregătit. Şi pentru noi este aceeaşi lecţie: nu putem prezice când va fi următorul cutremur puternic, dar putem să ne pregătim. Ştim toţi că trebuie făcut ceva, dar trebuie şi demarată solid această operaţiune”.

În „Ţara Soarelui Răsare” regulile de construcţie a clădirilor sunt foarte stricte. Cu o populaţie de 126 de milioane de oameni, cu un Tokyo plin de zgârie nori, Japonia a traversat în 2011 un cutremur de 9,1 grade pe scara Richter. Şi cu toate acestea, numărul victimelor a fost aproape jumătate din cât are acum Turcia şi Siria, care au fost lovite de cutremure succesive cu magnitudini mai mici.

Într-o transmisie din Kyoto, Japonia, profesorul Bogdan Enescu a explicat în emisiunea OFF/OnTheRecord pe Aleph News această situaţie, dar şi diferenţele între situaţia din Oltenia şi Vrancea şi ce pericole pândesc România:

„Da, în Japonia, regulile de construcţie sunt stricte. În ultimii ani au devenit şi mai stricte. Sunt reglementări legate de construcţii, de tipul de material folosit, rezistenţa seismică sau incendii. Am văzut imagini din Turcia care m-au şocat, clădiri ridicate din materiale improvizate. În Japonia, sunt clădiri special întreţinute, ele pot prelua la bază şocul din cutremur. În Japonia, constructorul are o anumită responsabilitate pe construcţie. În Japonia, când vinzi sau cumperi un apartament, principalele lucruri ce ţin de hazardul seismic este prezentă în ofertă. La Universitate, în fiecare an vine o comisie şi verifică mobilierul sau cablurile. În Japonia, există o preocupare din acest punct de vedere şi este destul de strict totul. (....) Cutremurele de pe falia est-anatoliană au fost foarte puternice. Marea problemă în Turcia a fost cea a construcţiilor. În Turcia, standardele nu au fost respectate, blocurile s-au prăbuşit, asta poate explica amploarea dezastrului. Nu ştiu în ce măsură operaţiile de salvare din Turcia şi-au atins ţinta. Un seismolog de renume spunea că un cutremur nu ucide oameni ci construcţiile ucid oameni. Densitatea populaţiei contează mereu. O zonă mai puţin locuită are victime mai puţine. În Bucureşti aş face acţiuni de consolidare a clădirilor şi de pregătire a populaţiei. (...) Cutremurele din Oltenia şi cele din Vrancea sunt foarte diferite ca mecanisme. Cutremurele crustale din Oltenia sunt caracterizate de număr mare de replici. Cutremurele intermediare adânci din Vrancea au replici mult mai puţine. Vrancea poate da cutremure cu magnitudini mari, ca cel din 1977. Vrancea este principala sursă de risc seismic din România. Pe lângă Vrancea există zone ca Oltenia, Banatul, Făgăraşul sau Câmpulung care pot da cutremure. Pe cutremure, există doar statistici pe termen lung. Previziunile pe cutremure au o incertitudine foarte mare. Estimările pe cutremure sunt foarte incerte. Putem spune că nu ştim exact când se va produce un cutremur, dar trebuie să fim pregătiţi oricând pentru el. Cercetările seismologice sunt importante şi pentru hazard. Monitorizarea seismicităţii este foarte importantă. Pentru cutremurele puternice, există oameni de ştiinţă care continuă să cerceteze posibili precursori seismici. Eu am colaborare pe această temă cu INFP, pe monitorizarea seismicităţii”.