Cătălin Predoiu, ministrul Justiţiei: „Deciziile CCR stabilesc în dispozitiv fără echivoc că infracţiunea de abuz în serviciu este constituţională chiar dacă n-are un prag”

„Nu a ascuns nimeni adevărul. Este esenţial să desluşim fondul problemei în cazul abuzului în serviciu. Un adevărat mit în spaţiul politic este că abuzul în serviciu este de sorginte comunistă. Nu este adevărat. Abuzul în serviciu este demult în dreptul nostru, a fost conturat foarte bine în 1936, în Codul Penal al lui Carol al II-lea. Abuzul în serviciu nu este de inspiraţie comunistă. România antebelică nu era comunistă. Autorul codurilor din 1968 şi 1936, profesorul Vintilă Dongoroz, este considerat de penalişti cel mai mare expert în drept penal pe care l-a dat ştiinţa juridică românească. Toate statele europene, cu excepţia Irlandei, au reglementat abuzul în serviciu. Regula în multe state este fără prag la abuz în serviciu. În Grecia şi în Belgia abuzul în serviciu nu este prevăzut pentru miniştrii din Guvern.  Acest proiect de lege trebuia adoptat de ani de zile, plecând de la deciziile CCR. Proiectul a fost elaborat de ministerul Justiţiei în 2020, a fost finalizat în 2022. Proiectul a fost discutat cu Comisia Europeană, inclusiv în privinţa abuzului în serviciu, fără prag. Proiectul a fost lucrat în cadrul unui grup de lucru interinstituţional în care au participat ÎCCJ, CSM, PÎCCJ, DNA, DIICOT”, a declarat ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, în emisiunea OFF/OnTheRecord, pe Aleph News.

Ministrul Justiţiei a explicat în emisiune ce spun, în opinia sa, deciziile CCR referitoare la infracţiunea de abuz în serviciu.

„Avem 3 decizii ale CCR: decizia 405 din 2016, decizia 392 din 2017 şi decizia 650 din 2019. Deciziile CCR trebuie despărţite în concluziile din dispozitiv şi considerente. Dispozitivul deciziilor CCR trebuie urmat ad litteram. Nicio decizie a Curţii Constituţionale nu stabileşte cu termeni imperativi că infracţiunea de abuz în serviciu este constituţională dacă are un prag. Deciziile CCR resping excepţiile de neconstituţionalitate pe motiv că nu există prag. Dispozitivele deciziilor CCR 405, 392, 650, 515, 741 – toate spun că excepţia este respinsă. Cu alte cuvinte, infracţiunea de abuz în serviciu este constituţională dacă nu are prag. Verdictul CCR a fost că infracţiunea de abuz în serviciu este constituţională chiar dacă nu are prag valoric. De aceea noi am făcut proiectul fără prag. În considerentele deciziei 405, CCR îşi manifestă rezerva că intenţia Legiuitorului a fost să legifereze abuzul în serviciu fără prag.
Raportul Comisiei de la Veneţia examinează doar segmentul abuzului în serviciu consacrat miniştrilor. Comisia de la Veneţia spune că în cazul unor miniştrii trebuie să avem în vedere un anumit tip de abordare a abuzului în serviciu. În mai bine de 100 de ani de reglementări, infracţiunea de abuz în serviciu a rămas în linii mari aceeaşi. Legiuitorul dacă voia să-şi schimbe intenţia cu privire la infracţiunea aceasta, o făcea în această sută de ani. Deciziile CCR stabilesc în dispozitiv fără echivoc că infracţiunea de abuz în serviciu este constituţională chiar dacă n-are un prag. Discuţiile teoretice ale CCR legate de prag s-au făcut în considerentele deciziilor. A doua decizie CCR vorbeşte de o dificultate în aplicarea legii în absenţa unui prag. CCR ridică o problemă, dar aceasta nu afectează deloc dispozitivul deciziei CCR care spune că infracţiunea e constituţională chiar şi fără prag. În altă decizie, CCR spune că dacă Legiuitorul îşi pune problema unui prag, este obligaţia lui să o facă iar pragul nu trebuie să fie derizoriu. Nicio decizie a CCR nu stabileşte în dispozitiv obligativitatea unui prag la abuzul în serviciu. Există mai multe decizii CCR care dezbat problema, sugerează că ar trebui să existe un prag şi spune că Legiuitorul are obligaţia stabilirii lui. Concluzia este că un proiect de lege, elaborat de MJ în acord cu deciziile CCR, ar fi trebuit să fie fără prag. Coaliţia a procedat corect când a aprobat acest proiect în vara 2022. Un proiect de lege cu un prag care să nu fie derizoriu sau unul fără prag este de asemenea constituţional. Formula cu prag este constituţională dacă pragul nu este derizoriu, dar şi formula fără prag este constituţională. Curtea Constituţională a fost generoasă, a deschis plaja de opţiuni pentru Legiuitor.”

Cătălin Predoiu recunoaşte că pe abuz în serviciu au fost dificultăţi în aplicarea legii, dar susţine că şi în Convenţia ONU privind combaterea corupţiei, introdusă în România prin legea 365/2004 – abuzul în serviciu este reglementat fără prag. În plus, rapoartele MCV au recomandat României să nu mai slăbească legislaţia de combatere a corupţiei.

„Au fost fără îndoială dificultăţi în aplicarea legii, o probează realitatea, cifrele din penitenciare. Sunt 20 de persoane condamnate pentru abuz în serviciu la ora aceasta în penitenciarele din România, dintr-o populaţie de penitenciare de 24.500 de deţinuţi. Mai sunt 626 de dosare pe abuz în serviciu în toate instanţele din ţară, mai sunt 22 de cazuri pe rolul ÎCCJ. Ulterior, s-a ridicat o altă teorie: să alternăm răspunderea penală cu răspundere contravenţională sub prag. Contravenţia avută în vedere era destul de dură: amenzi până la 200.000 de lei şi confiscarea prejudiciului. A fost o schimbare de abordare punctuală, la care s-a renunţat ulterior şi s-a revenit la proiectul MJ. MJ a plecat la drum fără prag, ulterior s-a schimbat opţiunea politică în coaliţie. Ca urmare a reacţiilor din Parlament şi societatea civilă, s-a revenit la concepţia iniţială. Am gândit această soluţie de compromis în limita Constituţiei. În final, exact cum spune CCR, Legiuitorul a optat pe varianta Ministerului Justiţiei. Din punctul meu de vedere, această variantă fără prag este perfect constituţională. Responsabilitatea politică pe proiecte aparţine ministerului Justiţiei. ÎCCJ are acest drept constituţional să sesizeze, dar aş fi curios care a fost proporţia de opinii la Înalta Curte. Una este să avem un vot la ÎCCJ de 230 la 15, alta este să avem un vot jumătate – jumătate plus unu. Această problemă cu abuzul în serviciu este doar în aparenţă controversată. În Convenţia ONU privind combaterea corupţiei, la art.19, infracţiunea de abuz în serviciu este reglementată fără prag, reflectată prin legea 365/2004. Să ne uităm dacă nu cumva reglementând un prag, intrăm în coliziune cu alte principii şi mecanisme de logică juridică. Rapoartele MCV - toate ne-au recomandat să nu mai slăbim legislaţia de combatere a corupţiei şi criminalităţii organizate”.