#100 | Câmpia Libertăţii din Blaj, unde 40.000 români au strigat "Noi vrem să ne unim cu ţara!", reabilitată în proporţie de 85% / Transformarea acestui obiectiv va fi radicală

Câmpia Libertăţii din Blaj nu este doar o câmpie, aşa cum îi este denumirea. Pe o suprafaţă de peste 55.000 de metri pătraţi, aici sunt amplasate 26 de busturi din bronz ale celor mai de seamă cărturari şi revoluţionari din ţările româneşti, dar şi ansamblul monumental ”Gloria”, ridicat la 1977, când s-a aniversat Centenarul independenţei de stat a României.

Acum, Ansamblul Câmpia Libertăţii îşi schimbă radical înfăţişarea, după ce ultimele îmbunătăţiri ale acestui obiectiv au fost realizate în anul 1998, la vizita fostului preşedinte Emil Constantinescu.

În cadrul proiectului de reabilitare, se realizează alei carosabile şi pietonale, se amplasează mobilier urban, respectiv corpuri de iluminat stradal, bănci, coşuri de gunoi, cişmele şi o fântână arteziană. De asemenea, porţile de acces sunt recondiţionate, iar gardul existent este reamenajat din lemn de stejar. Spaţiile verzi sunt refăcute şi au, acum, sistem propriu de irigaţii.

Totodată, Câmpia Libertăţii este acum echipată cu utilităţile necesare: apă, canal, energie electrică.

Nu în ultimul rând, cele 26 busturi de bronz şi Ansamblul ”Gloria” vor fi iluminate arhitectural.

Primarul din Blaj, Gheorghe Valentin Rotar, a declarat, corespondentului Mediafax, că lucrările vor fi finalizate în jurul date de 1 mai 2018, înainte de sărbătorirea a 170 de ani de la Adunarea Naţională, care a avut loc în 3-15 mai 1848.

Adunarea Naţională de la Blaj a fost una dintre adunările românilor transilvăneni prin care aceştia şi-au expus revendicările naţionale, politice, religioase şi sociale, pentru ca naţiunea română din Ardeal să beneficieze de aceleaşi drepturi la fel ca celelalte naţiuni care locuiau în această provincie.

Potrivit lui Rotar, lucrările sunt finalizate în proporţie de 85%, iar investiţia finală va fi de circa 5,2 milioane de lei, o parte din bani provenind de la Consiliul Judeţean Alba.

Primăria Blaj a solicitat cofinanţare, motivând că obiectivul depăşeşte interesul local, acesta fiind un ”proiect anvergură naţională care ţine de lupta românilor pentru unitate naţională”.

”Câmpia Libertăţii ar trebui să reprezinte pentru toţi românii ideea de libertate, de unitate naţională, pentru că 40.000 de români au cerut libertate pentru neamul românesc, în frunte cu Avram Iancu, şi acest lucru nu trebuie să-l uităm. Tot ce a însemnat lupta pentru drepturile românilor din Transilvania a avut epicentrul, a avut vârful de lance la Blaj şi blăjenii cred că simt acest lucru. Sper că generaţia tânără să conştientizeze importanţa acestui trecut istoric şi cultural deosebit de important al Blajului. Chiar dacă azi suntem o urbe în curs de a deveni puternic dezvoltată economic nu vrem să ne uităm istoria şi cultura care a fost şi sperăm să fie aici la Blaj”, a spus Valentin Rotar, întrebat ce reprezintă acest obiectiv pentru blăjeni.

Câmpia Libertăţii este situată în lunca Târnavei Mari, în spatele catedralei şi a şcolilor, aici având loc Marea Adunare Naţională din mai 1848. Obiectivul a primit acest nume după ce 40.000 de persoane au strigat, aici, ”Noi vrem să ne unim cu ţara!”.

Istoria spune că tot aici, în 1911 ,s-au ţinut serbările semicentenarului ASTREI la care au luat parte oameni de ştiinţă şi cultură, în timp ce Aurel Vlaicu zbura cu propriul avion deasupra mulţimii. Pe această câmpie a aterizat şi avionul care aducea vestea cea mare a reintrării României în război, pentru eliberarea Transilvaniei.

În 1973, cu ocazia împlinirii a 125 de ani de la Revoluţia din 1848, aici au fost dezvelite 24 de busturi ale unor personalităţi ale istoriei şi culturii româneşti. În prezent sunt 26 de statui.

În 1977, pe Câmpia Libertăţii a fost ridicat Ansamblul monumental ”Gloria”, un monument de piatră, înalt de 18 metri, pe care este scris ”La 15 mai 1848, pe Câmpia Libertăţii, reprezentanţii poporului român au rostit răspicat dorinţa arzătoare a realizării unităţii naţionale a statului naţional român, visul de aur al unor veacuri de suferinţă şi luptă prin istoricele cuvinte: <Vrem să ne unim cu ţara>”.

Monumentul mai este compus din statuile a trei tinere fete, turnate din bronz, care reprezintă cele trei mari provincii istorice româneşti: Moldova, Muntenia şi Ardealul.