684 de reclamaţii cu privire la actul medical din România. Colegiul Medicilor a decis să dea 26 de sancţiuni/ Ministerul Sănătăţii propune modificarea ordinului de ”feedback al pacientului"

În 2016, Comisia Superioară de Disciplină a adoptat 140 de decizii, fiind intimaţi 157 de medici. Cele mai multe reclamaţii au vizat specialităţile de chirurgie (35 de cauze), obstretică-ginecologie (24 de cauze) şi cardiologie/medicină internă (13 cauze). Aceste reclamaţii s-au soluţionat cu 108 decizii de nesancţionare, 23 de decizii de retrimitere a dosarului la colegiul teritorial pentru analiză sau respingerea ori retragerea plângerii. Colegiul Medicilor din România a dispus sancţiuni în doar 17% din situaţiile reclamate, astfel au fost luate 16 decizii de mustrare, 7 decizii de avertisment şi 3 situaţii în care s-a dat vot de blam, adică excluderea medicului din sistemul sanitar.

Printre cauzele care au dus la aplicarea sancţiunilor de mustrare se numără ,,lipsa testării pentru alergia la medicamente, deşi familia a declarat alergie la antialergice. Pacientul decedat", ,,neefectuarea EKG şi a analizelor medicale la internarea pacientului. Pacientul decedat", sau ,,gravida nu a fost examinată peste 7 ore, nu s-a efectuat examen ecografic. Nou-născut decedat".

Printre motivele care au dus la sanc'ionarea cu avertisment a medicilor se numără ,,două pense de hemostază uitate în abdomenul bolnavului", ,,diagnostic greşit şi perioadă prelungită de recuperare a pacientului", sau ,,exercitarea fără drept a specialităţii de chirurgie plastică - pacientă decedată".

Cele trei voturi de blam (excludere) au fost date pentru ,,depăşirea competenţelor profesionale - pacient decedat", ,,folosirea deficitară a forcepsului pentru extragerea fătului - nou-născut decedat" şi ,,medicul nu a făcut consult ATI complet, supraveghere post-anestezică defectuasă - pacientă decedată".

Preşedintele Colegiului Medicilor din România spune că, deşi sunt 13 situaţii în care pacientul sau nou-născutul au decedat, s-a dispus excluderea a doar trei dintre medicii intimaţi deoarece situaţiile au diferit în funcţie de circumstanţe.

"Poate să existe o greşeală medicală, şi o corelaţie directă şi imediată între actul medical şi decesul acestuia. Dar, pacientul poate fi decedat dar decesul să nu se fi datorat în mod direct şi imegiat gestului medicului, ci şi altor factori adjuvanţi. Sănătatea nu este un <<bun comun>> în accepţiunea juridică, la fel că apa şi aerul. Dar sigur este un drept inalienabil al fiecăruia. Sănătatea nu este o marfă, pentru că dacă aşa ar fi, şi boală ar fi o marfă. Colegiul Medicilor din România garantează societăţii că practică profesiei este reglementată şi controlată din interiorul ei în folosul pacienţilor", a declarat preşedintele Colegiului Medicilor din România, Gheorghe Borcean.

În 2016, conform precizărilor CMR, CNAS a decontat 111.650.857 de servicii în medicina familiei, 64.964.866 de servicii în ambulatoriul de specialitate (specialităţi clinice, paraclinice şi imagistică), 3.322.268 spitalizări de zi şi 3.761.879 spitalizări coninue. Aşadar, anul trecut cei aproximativ 60.000 de medici au prestat peste 180 de milioane de servicii medicale, ceea ce înseamnă o medie de peste 8 servicii medicale pentru fiecare locuitor al ţării şi nu mai puţin de 3.000 de servicii acordate de fiecare medic. Iar pentru o zi de spitalizare, spitalul primeşte cel mult 60 de euro (n.r. ~270 lei), în condiţiile în care în ţările vestice ziua de spitalizare costă 1.300 euro (n.r. ~5.850 lei), se arată în raportul Comisiei Superioare de Disciplină din cadrul CMR.

Citeşte şi: Protocol CSM-SRI pentru protecţia sistemelor informatice şi de comunicaţii ale Consiliului. Ce răspuns a dat CSM la solicitarea MEDIAFAX

Colegiul Medicilor: Ministerul Sănătăţii propune modificarea ordinului de ,,feedback al pacientului"

Preşedintele Colegiului Medicilor din România, Gheorghe Borcean, a declarat, vineri, că a primit din partea Ministerului Sănătăţii un draft al propunerii de modificare a ordinului prin care pacienţilor li se cere să îşi spună opinia cu privire la serviciile medicale de care au beneficiat.

"Pacientul nu mai vine azi la medic senin, cu încrederea de odinioară, nu mai crede fără să cerceteze şi se întreabă dacă medicul îi vrea binele. Peste toate scandalurile din ultima perioada a apărut ordinul privind <<feedback-ul pacientului>> (n.r. părerea pacientului privind serviciul medical primit). Cui serveşte că pacientul să privească medicul că pe un posibil infractor, iar medicul să privească pacientul că pe un posibil delator? Crede cineva că medicul român este avar, hoţ, infractor, doar pentru că primeşte recunoştinţă adevăratei valori a muncii sale direct de la pacient, atâta timp cât statul nu este în stare să recunoască, s-o asume şi s-o plătească?", a declarat preşedintele Colegiului Medicilor din România.

De asemenea, Gheorghe Borcean a mai spus că Ministerul Sănătăţii a realizat deja un proiect de modificare a ordinului prin care pacienţilor li se cere, în prezent, opinia cu privire la actul medical de care au beneficiat, acesta precizând că ministerul a fost acţionat în instanţă.

"Am dat în judecată Ministerul Sănătăţii pentru modul în care a fost elaborat actul. Noi trebuia să fim consultaţi şi nu am fost, trebuia să ne spunem opinia şi nu am putut să ne-o spunem, trebuia să avem întrebările noastre în formularul de feedback şi nu le-am avut. Vreau să adăugăm (n.r. întrebări), să le rediscutăm pe cele actuale. Ministerul Sănătăţii a făcut deja o înaintare către noi cu propunerea unui draft de modificare a ordinului aceluia care acum este discutat. Ministrul Sănătăţii şi-a exprimat deja disponibilitatea şi ne-a trimis un document, un draft de material pentru modificarea acestui ordin", a declarat Gheorghe Borcean.

Preşedintele Colegiului Medicilor nu a vrut să spună, însă, care sunt prevederile noului ordin, ce se va introduce sau ce va fi eliminat din procedura de consultare a opiniei pacienţilor. Acesta a spuns doar că are foarte multe propuneri, nu doar pentru acest ordin, ci şi pentru o viitoare lege a medicilor.

"Colegiul are multe propuneri şi are şi un întreg coş de propuneri pentru o viitoare lege a medicului. Ar putea să fie vorba despre formarea medicului, rezidenţiat, despre practica ca liber profesionist, ca free-lancer. Medicul ar putea să fie free-lancer, este o profesie care se poate exercita şi în felul acesta, omul să poată să poată să îşi ofere serviciile şi unui spital şi altui spital", a spus acesta.

În a doua parte a anului trecut, ministrul Sănătăţii de la acea vreme, Vlad Voiculescu, a emis ordinul 1501/2016, prin care implementa ,,mecanismul de feedback al pacientului în spitalele publice", ce reprezintă un ansamblu de măsuri şi de proceduri care au drept obiectiv evaluarea satisfacţiei pacienţilor cu privire la serviciile medicale primite în cadrul spitalelor publice.

Pacienţii pot răspunde prin sms, sau email mai multor întrebări cu privire la calitatea serviciilor, respectarea drepturilor pacienţilor şi conduita morală a cadrelor medico-sanitare. Mecanismul include, de asemenea, o componentă de gestionare a sesizărilor ce privesc incidente de etică şi integritate ce au avut loc în spitalul public.

Iar în cazul în care un pacient reclamă un caz de corpuţie (luare sau dare de mită, ori condiţionare a actului medical în funcţie de primirea de bani sau alte bunuri), sunt sesizate imediat organele de anchetă.

Citeşte şi: Firea, ULTIMATUM dat firmei care face lucrările la Piaţa Sudului: Sunt pârghii de denunţare a contractului/ Lucrările, realizate în proporţie de 63%. Cum arată ACUM şantierul - Galerie foto / video

Citeşte şi: Traficul feroviar în zona Chiajna este ÎNGREUNAT după ce au fost furate cablurile de semnalizare

Citeşte şi: VIDEO Un ONG acuză cadrele didactice de la o şcoală specială din Bucureşti de rele tratamente aplicate copiilor: Părinţii nu au acces la informaţii, iar copiii sunt incapabili să comunice ce li se întâmplă

Citeşte şi: Un băieţel de 8 ani din Cluj, în stare CRITICĂ la spital după ce a fost muşcat de câini