76 de persoane merg la psihologii de la UBB Cluj "pe internet", pentru a scăpa de timiditate

Terapia online se desfăşoară printr-un proiect al Facultăţii de Psihologie a Universităţii "Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca, prin care se încearcă reducerea timidităţii.

Din mulţimea de doritori, psihologii au ales doar 76, pe care vor încerca să îi facă, pe parcursul a nouă săptămâni, să renunţe la inhibiţie. Şi, pentru că faţă în faţă cu un calculator acest lucru este mult mai uşor de realizat, cercetătorii au recurs la terapia online, în care pacienţii nu se mai prezintă în faţa psihologului, ci se tratează de acasă, de oriunde din lume, fără ca psihologul să îi ştie numele măcar.

Psihologii Universităţii "Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca, împreună cu cei ai Universităţii Linkoping din Suedia, au început, luni, proiectul prin care şi-au propus să trateze online persoanele care suferă de timiditate. Tratamentul este gratuit şi se va derula pe parcursul a nouă săptămâni, în proiect fiind incluse 76 de persoane selectate în urma unor evaluări, din cele aproape 500 care s-au înscris pe site-ul https://www.iterapi.se/sites/isofie.

Bogdan Tulbure, coordonatorul proiectului, a explicat pentru corespondentul MEDIAFAX în ce constă tratamentul şi care sunt aşteptările psihologilor clujeni.

El a spus că pe site s-au înscris 492 de persoane, din care 292 au completat formularele de screening şi au răspuns la toate întrebările puse online. Analizând aceste răspunsuri, psihologii au respins o parte dintre candidaţi, care aveau anxietate socială de nivel scăzut sau un nivel ridicat de depresie. N-au fost incluşi în studiu nici cei care urmau să călătorească în perioada respectivă şi nici cei sub 18 ani.

Procedura a inclus şi un interviu telefonic cu subiecţii, în urma căruia au fost şi alţi respinşi, astfel încât, în final, au rămas 76 de persoane incluse în proiect.

Tulbure a precizat că distribuţia între femeile şi bărbaţii care vor urma terapia este echilibrată, iar majoritatea celor care au fost selectaţi sunt tineri.

"Mai degrabă persoane tinere au apelat la serviciile noastre. Am avut şi persoane de 40-50 de ani, dar numărul lor nu este foarte mare", a adăugat el.

Pentru a testa eficienţa acestui program, cei 76 au fost împărţiţi aleatoriu în două grupe: una care beneficiază acum de intervenţia activă şi una care va beneficia de ea peste nouă săptămâni.

Diferenţa dintre o terapie clasică de reducere a timidităţii, în care subiectul se găseşte faţă în faţă cu psihologul, şi cea online este că în al doilea caz subiectul este dezinhibat.

"Studiile au arătat că pe internet, întrucât putem să nu ne dezvăluim identitatea, avem o uşoară tendinţă de a fi mai dezinhibaţi, mai sinceri, de a transmite informaţii sau gânduri sau emoţii pe care altfel, când ne întâlnim cu psihologul faţă în faţă, nu le-am dezvălui", a explicat Tulbure.

El a menţionat că utilizatorii tratamentului au primit un ID şi o parolă care le permit accesul pe site, la partea care nu este publică şi care conţine nouă module de intervenţie, similare unor capitole dintr-o carte.

"Practic, noi nu ştim cum îi cheamă pe subiecţi. Dacă vor, pot utiliza o adresă de email anonimă, pentru confidenţialitate.(...) Acest contact dintre beneficiarul programului şi terapeut nu se face faţă în faţă", a spus Bogdan Tulbure.

Astfel, informaţiile din cele nouă module, unul pe săptămână, sunt prezentate ca text, uneori cu câte o ilustraţie, iar la finalul fiecărui modul este o parte interactivă - exerciţii aplicative pe care trebuie să le facă participanţii online, iar la sfârşit pot adresa întrebări unui terapeut din echipă, care va răspunde în 24 sau 48 de ore, tot online.

Persoanele care urmează tratamentul suferă de anxietate socială, de timiditate, care presupune "teama de a face anumite lucruri în public în faţa celorlalţi".

"Teama este urmare a faptului că persoana respectivă crede că va fi judecată negativ de către ceilalţi. Situaţiile în care apare această anxietate socială sunt vorbitul în public, când cineva trebuie să se prezinte în faţa unui grup mare, de o sută de persoane, sau mic, de cinci persoane, la o şedinţă. O altă situaţie este când o persoană trebuie să adreseze o întrebare la o şedinţă, în faţa unui superior. Anxietatea socială poate să apară în relaţiile cu colegii, de pildă când trebuie să mănânci în pauza de prânz, ţi-e jenă, nu ştii ce să spui, te simţi stingher, inconfortabil, preferi să taci şi să mănânci de unul singur. Poate să apară anxietatea când trebuie să scrii ceva în public, când eşti văzut de alţii, când trebuie să mănânci în prezenţa altora", a spus Tulbure.

El a explicat că situaţiile cu care se confruntă participanţii incluşi în proiect sunt de două tipuri - ori au o anxietate socială specifică, adică le este teamă doar să vorbească în public, în rest nu se simt incorfortabil, sau se tem doar să mănânce în public, pentru că le este teamă că nu vor ţine bine lingura sau că vor avea o urmă de mâncare la gură, ori este generalizată, adică apare în aproape toate situaţiile.

Coordonatorul programului a menţionat că pacienţii care urmează terapia online provin din toată ţara, dar sunt şi români care trăiesc în străinătate, în Olanda, Italia, Spania şi care pot beneficia de la distanţă la acest program.

"Procedura de evaluare a rezultatelor este una care are loc pe parcurs, săptămânal, iar la final va fi un test în cadrul căruia participanţii sunt invitaţi să completeze aceleaşi chestionare completate la început, în cadrul screening-ului, şi facem din nou un interviu telefonic cu ei pentru a vedea în ce măsură mai satisfac criteriile pentru o anxietate socială sau nu", a spus Bogdan Tulbure.

El a subliniat că testele completate online oferă psihologilor o evaluare graduală a pacienţilor, "ca o linie în care omul poate fi din ce în ce mai anxios, ca un crescendo".

"Nivelul de anxietate evaluat prin chestionare este gradual, unul are scorul de 48, unul de 35, dar toţi peste 30 au fost incluşi. În urma terapiei de nouă săptămâni, ne aşteptăm ca intensitatea simptomelor de anxietate să scadă, iar pacienţii să aibă un scor mai mic, iar o proporţie semnificativ mai mică dintre ei să nu mai aibă diagnosticul de anxietate socială, ceea ce înseamnă că s-au vindecat. Experienţa colegilor din Suedia este încurajatoare în acest sens, ei au obţinut rezultate bune", a menţionat Bogdan Tulbure.

În proiect este implicată o echipă formată din doi specialişti suedezi de la Universitatea din Linkoping şi şase psihologi români.

(Material realizat de Vasile Măgrădean, corespondenti@mediafax.ro)