Accidentul de la Certej din 1971, comemorat la Ministerul Mediului de opozanţii proiectului Roşia Montană

Lângă intrarea în sediul Ministerului Mediului au fost depuse, miercuri, câteva candele şi buchete de tufănele, alături de hârtii cu mesajul "Comemorare Certej. 1971. 30 octombrie ora 4.55. 89 de morţi".

"Azi e ziua de solidaritate internaţională Certej fără cianură. Prima lumânare a fost depusă în faţa Ministerului Mediului astăzi la ora 4.55, oră la care valul de steril s-a revărsat peste locuinţele sătenilor în 1971. Vă aşteptăm să vă alăturaţi comemorării pe tot parcursul zilei, dar mai ales la ora 17.00 fix, când ne reunim cu toţii tot în faţa Ministerului Mediului", se arată într-o postare pe pagina de Facebook a grupului "Uniţi Salvăm", din care fac parte cei care se opun proiectului minier de la Roşia Montană şi exploatărilor cu cianură.

Ministrul Mediului, Rovana Plumb, a declarat pentru MEDIAFAX că gestul celor care au comemorat la minister accidentul de la Cerej i se pare "firesc".

"Este normal să învăţăm din greşeli, să impunem cele mai înalte standarde de mediu, ceea ce noi facem, astfel încât să diminuăm riscurile şi să evităm astfel de accidente", a spus Rovana Plumb.

Întrebată dacă i se par justificate protestele faţă de proiectul minier de la Roşia Montană şi temerile oamenilor, din perspectiva producerii unui accident precum cel de la Certej, Rovana Plumb a răspuns că este normal ca fiecare să îşi poată exprima punctul de vedere într-o societate democratică şi că "ne putem teme de absolut orice".

"De exemplu, una din prietenele mele cele mai bune a fost lovită de un biciclist şi se află la spitalul de urgenţă. Deci se poate întâmpla orice tip de accident. În ceea ce priveşte mediul, desigur că, dacă te preocupi şi impui cele mai înalte standarde, pentru că mediul este reglementat în proporţie de sută la sută de către Uniunea Europeană, şi se monitorizează respectarea acestor standarde, riscurile sunt mult diminuate", a adăugat ministrul.

Rovana Plumb a mai spus că "orice investiţie presupune un anumit risc de mediu", care "trebuie diminuat", prin respectarea standardelor în domeniu, "astfel încât să avem un mediu curat, dar în acelaşi timp să avem şi o economie competitivă şi creare de locuri de muncă".

Accidentul de la Certej a fost provocat de ruperea digului de la iazul de decantare al exploatării miniere şi alunecarea muntelui de steril, fiind distruse şase blocuri de locuinţe cu 25 de apartamente fiecare, un cămin cu 30 de camere, şapte locuinţe individuale şi 24 de gospodării. Dezastrul a provocat moartea a 89 de oameni şi rănirea altor 76.

"Este cunoscut faptul că principalele cauze care au determinat accidente miniere în ultimii 25 de ani sunt ruperea sau distrugerea barajului iazului de decantare sau deversarea, în cazul unor precipitaţii abundente, peste coronamentul iazurilor de decantare. Este cazul şi accidentului minier cu cianuri de la Baia Mare din anul 2000", se arată într-un comunicat al Centrului Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu (CIDRM), un ONG înfiinţat în 2006 la Cluj-Napoca.

Organizaţia mai spune că "42 de ani mai târziu, un nou proiect minier aurifer ameninţă să pună în pericol viaţa locuitorilor din Certej, a comunităţilor învecinate, dar şi a oraşului Deva, aflat la aproximativ 10 kilometri în linie dreaptă".

"În iulie 2012, Agenţia Regională de Protecţia Mediului a eliberat acordul de mediu pentru proiectul de minerit cu cianuri. Amploarea proiectului minier propus la Certej necesită utilizarea a 26.448 tone de cianură de sodiu în cei 16 ani de operare. Reziduurile toxice prelucrate ar fi stocate în iazuri de decantare pe o suprafaţă de 63 de hectare. (...) Deşi a existat precedentul accidentului de la Certej, Guvernul nu a solicitat nicio garanţie de mediu pentru aprobarea proiectului de la Certej. Participaţia statului român, similară celei de la Roşia Montană, este acceptată în forma actuală, iar contractul ce stă la baza acestui proiect este tot unul secret. Mai mult, în emiterea acordului de mediu pentru proiectul de la Certej, autorităţile au considerat ca acceptabil impactul produs de consumul a 29 de milioane de metri cubi de apă din râul Mureş, defrişarea a 187 de hectare de pădure şi suprapunerea proiectului minier cu situl Natura 2000 - ROSPA 0132 Munţii Metaliferi pe o suprafaţă de 108 hectare", arată CIDRM, menţionând că acest acord de mediu a fost contestat în instanţă.

Exploatarea zăcământul aurifer de la Certej urma să fie reluată de către compania canadiană Eldorado Gold, prin Deva Gold, care a primit acordul de mediu din partea Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului Timişoara.

În septembrie anul trecut, ministrul Mediului, Rovana Plumb, a dispus prin ordin verificarea, în regim de urgenţă, a acordului de mediu pentru proiectul de la Certej, de către Garda Naţională de Mediu şi Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului.

Ulterior, Agenţia pentru Protecţia Mediului a depus, la Tribunalul Bucureşti, cererea prin care a solicitat anularea acordului de mediu pentru proiectul minier de la Certej, ministrul spunând că au fost constatate o serie de încălcări ale legislaţiei române şi europene.

Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) a aprobat în februarie trei licenţe de concesiune pentru explorarea resurselor de minereuri polimetalice din perimetrele Deva, Muncel şi Brad, judeţul Hunedoara, companiei European Goldfields Deva, deţinută de Eldorado Gold.

Guvernul a aprobat, pe 27 august, un proiect de lege care reglementează exploatarea minieră de la Roşia Montană, de către Roşia Montană Gold Corporation. Legea prevede declararea proiectului ca fiind de utilitate publică şi de interes naţional deosebit, mandatarea unor entităţi publice să aducă la îndeplinire unele măsuri aferente exploatării minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roşia Montană, modificarea unor acte normative privitoare la exproprieri şi autorizaţii de construcţie.

Proiectul este în prezent la Comisia parlamentară specială, care este aşteptată să dea un vot pe proiectul Guvernului. Deputaţii şi senatorii au decis, în 22 octombrie, prelungirea până pe 10 noiembrie a termenului de depunere a raportului de către Comisia parlamentară Roşia Montană.

Din 1 septembrie, în Capitală şi în mai multe oraşe din ţară, dar şi peste hotare au loc proteste ale celor care se opun proiectului minier de la Roşia Montană.

Manifestanţii cer ca Parlamentul să respingă proiectul de lege care reglementează exploatarea minereurilor din perimetrul Roşia Montană şi să interzică, prin lege, folosirea cianurilor în activităţile miniere din România, Guvernul să respingă, prin hotărâre, în regim de urgenţă, acordul de mediu, Roşia Montană să fie inclusă pe lista tentativă a României pentru includerea în patrimoniul UNESCO şi demisia premierului Victor Ponta şi a celor patru iniţiatori ai proiectului de lege: miniştrii Dan Şova, Rovana Plumb, Daniel Barbu şi directorul ANRM Gheorghe Duţu.