Acuzaţii de subfinanţare la Institutul de Fizica Pământului: S-ar putea să nu mai localizăm seismele / Directorul INFP: Ni s-au dat mai puţin de 50% din banii necesari. Luăm în calcul tăierea salariilor

"Ni s-au alocat 770.000 de lei pe primul trimestru, care ar însemna sub jumătatea funcţionării instalaţiilor de interes naţional pe care le are reţeaua. Banii ni se dau pe trimestru, nu ştii câţi ţi se dau, cum se dau. (...) A trebuit să întrunesc comitetul de direcţie lunar ca să le explic care este problema. La ultima întâlnire, le-am zis că într-o lună de zile trebuie să ciuntim salariile. Noi am suportat şi salariile şi aceste plăţi. Dar trebuie să dăm banii înapoi la bănci. Am dat o decizie să tăiem bonurile de masă deocamdată şi avem suspendate anumite plăţi către furnizorii noştri de servicii", a declarat Constantin Ionescu, directorul general INFP.

Acesta a precizat că a fost în audienţă la Ministerul Cercetării, organism de care INFP aparţine, dar explicaţiile primite au fost nelămuritoare.

"Am avut două intervenţii, adrese înregistrate la Ministerul Cercetării, am fost în audienţă, ni s-au explicat anumite lucruri care nu m-au lămurit. Am înţeles, din ce v-a comunicat dumneavoastră domnul ministru, că eu sunt de vină. Sunt de vină pentru ce? Pentru că am cheltuit banii şi am asigurat o funcţionare normală a unei instituţii? În momentul în care întrerupi o reţea de genul asta, să o repui în funcţiune înseamnă că trimiţi oameni la fiecare staţie în parte, care sunt în toată România. Dacă primeam aceiaşi bani ca anul trecut sau ca acum doi ani, era o funcţionare bună. Eu sunt în acest institut de 30 de ani, nu s-a întâmplat niciodată să nu funcţioneze reţeaua seismică", a mai spus Ionescu.

Directorul general spune că joi s-a făcut o plată a banilor pentru luna ianuarie.

"Până acum am cheltuit din buzunarul nostru. Ieri am aflat că s-a făcut o plată pentru ianuarie, practic, aşteptăm să primim aceşti bani. Noi am înaintat documentele pentru aceşti bani. Vorbim despre salariile operatorilor, avem 10 observatoare în ţară, cu oameni care le întreţin. Toate aceste observatoare sunt ale statului român, noi administrăm bunurile statului român. (...) Practic, toată activitatea noastră se adresează cetăţenilor din România, nu se adresează cercetătorilor din institut", a adăugat şeful INFP.

De asemenea, Ionescu a subliniat că România face parte din anumite organizaţii internaţionale pentru care ţara noastră furnizează informaţii şi date în cazul unui seism puternic sau în cazul unor teste şi explozii nucleare.

Acuzaţii de subfinanţare la Institutul de Fizica Pământului: S-ar putea să nu mai localizăm seismele

Afirmaţiile directorului INFP vin să întărească ceea ce surse din interiorul institutului au declarat pentru MEDIAFAX, în legătură cu subfinanţarea de care suferă instituţia.

"De la începutul anului şi până astăzi nu ne-au dat niciun ban pentru reţeaua de interes naţional numită reţeaua de observatoare seismologice. Este o sumă aferentă lunii ianuarie, februarie, martie, aprilie şi o parte din decembrie, pe care nu vor să ne-o deconteze. Directorul şi cu directorul general, cu contabila, au fost la ministru, s-a dat dispoziţie să se plătească, nu s-a plătit nimic. Reţeaua acoperă toată ţara, avem la Vrâncioaia, la Ploştina, la Muntele Roşu, la Carcaliu, la Târguşor, în Oltenia, în depresiunea Haţeg, la Deva, în Munţii Apuseni, în nord în Maramureş, Crişana", au declarat, pentru agenţia de presă MEDIAFAX, surse din cadrul INFP.

Lipsa unui buget privind cheltuielile de funcţionare ar putea pune institutul în imposibilitatea de a mai colecta date şi de a stabili zonele de producere a unor seisme sau intensitatea acestora, arată sursa menţionată.

Totodată, România ar putea fi exclusă de la masa marilor institute din lume cu care în acest moment INFP face schimb de informaţii şi interpretări de date.

"Ce înseamnă subfinanţare? În momentul în care se strică ceva nu mai avem bani să reparăm. Dacă se strică reţeaua, nu mai furnizăm date concrete. Şi o baterie dacă trebuie să schimbi, schimbi, una, două, trei din banii tăi, dar nu poţi face lucrul ăsta la infinit. Dacă nu avem bani, reţeaua poate ajunge în situaţia de a nu mai funcţiona, nu mai putem localiza cutremurele, nu mai putem face studiu de sursă seismică, nu mai putem raporta pe plan internaţional pentru că suntem membri în diverse societăţi şi asociaţii de seismologie unde se contorizează cutremurele la nivel global, Europa, Mediterana şi mările învecinate. Ne excludem din toate", potrivit sursei citate.

Totodată, lipsa unor bugete afectează nu numai funcţionarea sistemelor seismice ale Institutuluiui Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, dar şi angajaţii instituţiei.

"Suntem 110 oameni toţi, cu toate observatoarele noastre din ţară, cu oameni de servici, cu şoferi, cu tot. Ei nu sunt în stare să finanţeze 110 oameni care sunt membrii Tratatului pentru Combaterea Experienţelor şi Exploziilor Nucleare. Avem contracte cu AFTAC-ul (Air Force Technical Application Center -n.r.) pentru monitorizarea activităţii seismice naturale şi artificiale. Este adevărat că ei finanţează 99,9 la sută, dar şi noi trebuie să finanţăm ceva. Avem reţea de monitorizare a frecvenţelor foarte joase, avem reţea de staţii GPS, suntem membri în diverse asociaţii în care oferim date, primim date. S-a ajuns că începem să nu mai ne luăm bonurile de masă, se renunţă la ele pentru a acoperi salariile. Ce facem mai departe, nu ştiu, care va fi pasul doi ", au mai spus sursele INFP pentru MEDIAFAX.

Conform Hotărârii de Guvern nr.1947 din 10.11.2004, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului se află în coordonarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării. Bugetul de venituri şi cheltuieli se întocmeşte pe baza indicatorilor de performanţă stabiliţi de ministerul coordonator şi se aprobă prin ordin al ministerului coordonator, cu avizul Ministerului Finanţelor Publice şi al Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei.

Institutul naţional hotărăşte cu privire la investiţiile ce urmează a fi realizate, potrivit obiectului său de activitate, finanţarea efectuându-se din surse proprii şi din credite bancare, precum şi din surse bugetare, prin ministerul coordonator.

Chiar dacă finanţarea poate fi făcută din surse proprii, nemulţumirea este legată de suma alocată din bugetul de stat pentru funcţionarea instituţiei. Spre exemplu, potrivit unor documente publice, în anul 2016, din bugetul de stat INFP a primit 230.000 de lei.

Aceeaşi Hotărâre de Guvern arată că ministerul coordonator va cuprinde în bugetul său de venituri şi cheltuieli fondurile necesare realizării unor investiţii, dotări, achiziţionări de aparatură, echipamente şi instalaţii pentru institut.

Chestionat în legătură cu sumele acordate INFP, ministrul Cercetării şi Inovării, Nicolae Burnete, a declarat, pentru agenţia de presă MEDIAFAX, că fondurile alocate Institutului pentru Fizica Pământului sunt gestionate de directorii din cadrul instituţiei.

"Chestiunile interne ale instituţiilor, ale fiecarui NCD ( instituţie naţională de cercetare şi dezvoltare -n.r. ) sunt în gestiunea directorilor de acolo. Planul de investiţii, fondurile alocate nu trebuie sa le creeze probleme", a declarat, pentru MEDIAFAX, ministrul Cercetării şi Inovării, Nicolae Burnete.