Admisibilitatea în principiu a judecării cererii de revizuire fără a cita părţile, neconstituţională

Plenul Curţii Constituţionale a luat în dezbatere, marţi, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor articolului 459 alineatul 2 din Codul de procedură penală, conform cărora "admisibilitatea în principiu (n.r, a cererii de revizuire) se examinează de către instanţă, în camera de consiliu, fără citarea părţilor".

În urma deliberărilor, cu majoritate de voturi, Curtea Constituţională a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că soluţia legislativă potrivit căreia admisibilitatea în principiu a cererii de revizuire se examinează de către instanţă "fără citarea părţilor" este neconstituţională.

Curtea a reţinut că excluderea părţilor din această primă fază a soluţionării căii de atac extraordinare a revizuirii şi soluţionarea admisibilităţii în principiu a cererii de revizuire doar cu participarea procurorului determină ruperea echilibrului procesual şi încălcarea principiului egalităţii armelor, componentă a dreptului la un proces echitabil, prevăzut de articolul 21 alineatul 3 din Constituţie, care presupune ca fiecare parte să dispună de posibilitatea rezonabilă de a-şi prezenta cauza în condiţii care să nu o plaseze într-o situaţie dezavantajoasă faţă de adversarul său.

"Prin urmare, atâta vreme cât admisibilitatea în principiu a cererii de revizuire se soluţionează cu participarea procurorului, din perspectiva contradictorialităţii, ca element definitoriu al egalităţii de arme şi, implicit, al dreptului la un proces echitabil, norma legală trebuie să permită citarea părţilor în scopul asigurării posibilităţii acestora de a participa la această etapă procesuală", arată Curtea Constituţională.

Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi instanţei care a sesizat Curtea Constituţională, respectiv Secţia Penală a Tribunalului Brăila.

Argumentaţiile reţinute în motivarea soluţiei pronunţate de Curtea Constituţională vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial.

Potrivit articolului 452 din Codul de procedură penală, "hotărârile judecătoreşti definitive pot fi supuse revizuirii atât cu privire la latura penală, cât şi cu privire la latura civilă".

În cazul în care instanţa constată că sunt îndeplinite condiţiile necesare, dispune prin încheiere admiterea în principiu a cererii de revizuire. În situaţia în care instanţa constată neîndeplinirea condiţiilor, dispune prin sentinţă respingerea cererii de revizuire, ca inadmisibilă. Încheierea prin care este admisă în principiu cererea de revizuire este definitivă. Sentinţa prin care este respinsă cererea de revizuire, după analiza admisibilităţii în principiu, este supusă aceleiaşi căi de atac ca şi hotărârea la care se referă revizuirea, conform prevederilor aceluiaşi articol.

În 23 iunie, Curtea Constituţională a admis o altă excepţie de neconstituţională, privind dispoziţiile articolului 335 alineatul 4 din Codul de procedură penală, conform cărora: "Redeschiderea urmăririi penale este supusă confirmării judecătorului de cameră preliminară, în termen de cel mult 3 zile, sub sancţiunea nulităţii. Judecătorul de cameră preliminară hotărăşte prin încheiere motivată, în camera de consiliu, fără participarea procurorului şi a suspectului sau, după caz, a inculpatului, asupra legalităţii şi temeiniciei ordonanţei prin care s-a dispus redeschiderea urmăririi penale. Încheierea judecătorului de cameră preliminară este definitivă".

Curtea Constituţională a constatat că prevederile articolului 335, alineatul 4 din Codul de procedură penală sunt neconstituţionale cu privire la soluţia legislativă conform căreia judecătorul de cameră preliminară hotărăşte "fără participarea procurorului şi a suspectului sau, după caz, a inculpatului".