Adrian Năstase: Sunt convins că achitarea în dosarul "Zambaccian" va fi reconfirmată. Judecarea dosarului, amânată pentru 3 iunie.

Adrian Năstase şi soţia acestuia au ajuns în jurul orei 8.45 la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Fostul premier a reafirmat că este nevinovat şi că în dosarul "Zambaccian" au fost unite nenumărate alte dosare, de aceea au fost chestiuni de clarificat.

"Ele au fost clarificate pe fond şi sunt convins că aşa vor rămâne", a spus Adrian Năstase.

Acesta a reafirmat că este nevinovat şi că este convins că achitarea dispusă de instanţa de fond va fi reconfirmată.

Completul de cinci judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a amânat, luni, pentru 3 iunie contestaţiile din dosarul "Zambaccian", după ce avocata Irinei Jianu a cerut instanţei un nou termen pentru a putea să pregătească apărarea.

Judecarea recursurilor din dosarul "Zambaccian", în care Adrian Năstase a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare pentru şantaj şi a fost achitat pentru luare de mită, trebuia să înceapă luni, la completul de cinci judecători de la instanţa supremă.

La începutul şedinţei de judecată, avocata Irinei Paula Jianu, Domnica Antoniuc, a cerut instanţei să amâne începerea discuţiilor din acest dosar întrucât a fost angajată în 11 mai, după ce Jianu a fost transferată la Penitenciarul Târgşor. Avocata le-a spus judecătorilor că "primul căruţ de dosare" explică în clar motivul pentru care solicită această amânare, precizând că volumele acestui dosar sunt foarte multe şi necesită un timp mai mare pentru studiere.

Şi avocaţii lui Adrian Năstase au cerut amânarea judecării dosarului pentru pregătirea apărării, dar instanţa, în final, după deliberări, a admis doar cererea avocatei Irina Jianu. Instanţa a arătat că avocaţilor lui Adrian Năstase le-a fost admisă deja o astfel de cerere, la termenul anterior.

La ieşirea din sala de judecată, Adrian Năstase nu a dorit să facă multe declaraţii în legătură cu linia apărării pe care echipa sa de avocaţi o va adopta în faza recursurilor. Năstase a arătat că lucrurile sunt clarificate, urmând să mai fie lămurite câteva chestiuni minore, fără a face precizări.

Întrebat de unde a avut bani pentru a achita Inspectoratului de Stat în Construcţii prejudiciul stabilit de instanţă în dosarul "Trofeul calităţii", Năstase nu a dorit să comenteze, arătând doar că va face menţiuni precizatoare la un moment ulterior.

Întrebat despre dosarul în care este cercetat pentru nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, Năstase a spus că în această cauză trebuie făcută cercetarea respectivă, precizând că nu a dat nicio declaraţie până în acest moment.

Aceasta este a doua amânare din dosarul "Zambaccian, după ce în 8 aprilie instanţa a admis o solicitare a soţilor Năstase şi a Irinei Jianu de amânare a cauzei pentru a putea să îşi angajeze apărători. Instanţa a admis atunci solicitarea, cu menţiunea că este singurul termen care se acordă pe motivul angajării de apărători şi pentru pregătirea apărării.

La instanţa supremă a venit şi Andrei Năstase, fiul cel mare al fostului premier, Adrian Năstase declarând că acesta este purtătorul de cuvânt al familiei şi trebuie să fie prezent.

Dosarul "Zambaccian" a ajuns pe rolul Completului de cinci judecători al instanţei supreme după ce procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au motivat recursul împotriva deciziei din 30 martie 2012 dată de un complet de trei judecători.

Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au arătat în motivele de recurs depuse la dosar că cei trei judecători de la fond care au dispus achitarea soţilor Năstase pentru unele dintre fapte au interpretat într-un mod "eronat" dovezile strânse pe parcursul urmăririi penale şi cercetării judecătoreşti.

Potrivit procurorilor, probele administrate în cursul procesului penal duc la concluzia că Adrian Năstase se face vinovat de luare de mită. "Este cert că Adrian Năstase, atât direct cât şi prin Daniela Năstase, a primit în mod repetat foloase necuvenite constând în contravaloarea unor bunuri importate din China şi cheltuielile aferente", au notat procurorii în documentul citat.

În opinia procurorilor anticorupţie, "simpla acceptare de efectuare ale unor servicii de achiziţie, depozitare şi importuri bunuri, urmată de preluarea acestor bunuri din depozitul REMAT aparţinând lui Sever Rocsin, în lipsa unor documente care să justifice transferul proprietăţilor, constituie un folos necuvenit acceptat".

Procurorii mai arată că "simpla acceptare a efectuării unor lucrări de construcţii la imobilele ce îi aparţineau în lipsa unui contract şi fără să existe solicitarea facturării acestora, nici măcar la finalizarea lucrărilor şi fără existenţa efectuării vreunei plăţi constituie un folos necuvenit acceptat de Adrian Năstase".

Procurorii au precizat că raportul de expertiză contabilă întocmit în faza de urmărire penală - care nu a fost contestat de inculpaţi niciodată, privind cheltuielile efectuate de societatea băcăuană Vertcon pentru importurile din China - a concluzionat că societatea "a suportat valoarea importurilor", incluzând taxe vamale şi contravaloarea serviciilor unor prestatori interni, iar transportul a fost achitat de parteneri externi.

În legătură cu acuzaţiile aduse soţilor Năstase privind lucrările de la imobilul din strada Christian Tell, procurorii susţin că toate probele arată că lucrările au început în 2011, când proprietara imobilului era Tamara Cernasor, iar lucrările au fost făcute de societatea din Bacău.

Procurorii au mai arătat că, după decesul Tamarei Cernasov, "suma de bani ce reprezintă contravaloarea imobilului nu se regăseşte în declaraţia de avere a lui Adrian Năstase, deşi celelalte bunuri lăsate moştenire de către aceasta se regăsesc în declaraţie".

Totodată, procurorii au notat în documentul citat că martora Magdalena Jora a arătat în faţa anchetatorilor că în 2006 "inculpata Năstase Daniela i-a spus că va fi chemată la DNA şi i-a sugerat să declare că proprietatea din strada Christian Tell este a numitului Paul Opriş".

Anchetatorii au precizat că ofiţerului SPP Marian Şopu a arătat că, într-o vizită a lui Adrian Năstase la imobilul din strada Christian Tell a fost găsit un pistol în podul casei, pe care l-a preluat fără a întocmi vreun act constatator. Din modul în care a procedat martorul Marian Şopu, "rezultă clar că proprietarea era a lui Adrian Năstase, or altfel martorul, conform atribuţiilor sale, trebuia să facă demersurile legale pentru a asigura securitatea fostului prim-ministru", susţin procurorii DNA.

În motivele de recurs, procurorii DNA mai arată că "temeiul pentru care s-a dispus achitarea lui Adrian Năstase pentru fapta de luare de mită este în contradicţie cu motivarea soluţiei, instanţa, în considerentele hotărârii, apreciind că Adrian Năstase a primit foloase necuvenite de la Irina Paula Jianu reprezentând contravaloarea importurilor unor bunuri din China".

Referitor la sumele ridicate de Irina Paula Jianu din casieria firmei Vertcon, procurorii arată că, în motivarea soluţiei de achitare, instanţa face referire la lista obiectelor încărcate în avionul delegaţiei oficiale a lui Adrian Năstase în China. Bunurile au fost cumpărate de Irina Paula Jianu, "dar acest transport nu a făcut obiectul cercetărilor în cauză", au precizat procurorii.

DNA cere celor cinci judecători casarea deciziei din 30 martie 2012 privind achitarea lui Adrian Năstase şi a Danielei Năstase şi condamnarea acestora pentru luare de mită. Procurorii susţin că acuzaţiile sunt pe deplin probate şi că, în raport de funcţiile şi calităţile deţinute, a modului în care cei trei au săvârşit faptele, a impactului faptelor în mediul social, precum şi a pericolului social concret, aceştia trebuie condamnaţi.

Totodată, DNA a precizat că Adrian Năstase şi Irina Paula Jianu au mai fost condamnaţi la pedepse cu executare, tot pentru fapte de corupţie.

În dosarul "Zambaccian", Adrian Năstase a fost condamnat în 30 martie 2012 la trei ani de închisoare cu suspendare pentru şantaj, fiind achitat pentru luare de mită.

Soţia fostului premier, Daniela Năstase, a fost condamnată atunci tot la trei ani de închisoare cu suspendare, pentru "participaţie improprie la folosirea de documente false la autoritatea vamală", fiind achitată pentru complicitate la luare de mită şi şantaj.

Fostul şef al Inspectoratului de Stat în Construcţii Irina Paula Jianu a primit o pedeapsă de trei ani de închisoare cu executare. Instanţa a dispus în cazul acesteia o pedeapsă de doi ani de închisoare pentru folosirea bunurilor societăţii comerciale împotriva scopurilor acesteia şi o altă pedeapsă, de trei ani de închisoare, pentru participaţie improprie la folosirea de documente false la vamă. Cele două pedepse au fost contopite de instanţă, Jianu urmând să exercute pedeapsa cea mai grea, respectiv trei ani de închisoare, dacă sentinţa va deveni definitivă. Irina Jianu a fost achitată de magistraţi pentru dare de mită, spălare de bani şi fals intelectual, celelalte fapte pentru care procurorii o acuzaseră în acest dosar.

Sentinţa din 30 martie 2012 a completului de trei judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a fost contestată la Completul de cinci judecători, care urmează să dea o decizie definitivă în această cauză

În 5 mai 2010, Direcţia Naţională Anticorupţie i-a trimis în judecată pe Adrian Năstase, Daniela Năstase şi Irina Paula Jianu pentru fapte de corupţie.

Procurorii DNA au susţinut că, în perioada 2002 - 2004, în calitate de prim-ministru - cu atribuţii de coordonare a activităţii membrilor Guvernului, de numire a conducătorilor organelor de specialitate din subordinea Guvernului şi a altor persoane ce îndeplinesc funcţii publice, cu atribuţii de control în ce priveşte activitatea miniştrilor şi atribuţii de control asupra autorităţilor şi instituţiilor publice centrale şi locale prin Aparatul de lucru al primului ministru - Adrian Năstase ar fi primit, în mod direct şi prin intermediul Danielei Năstase, foloase necuvenite în valoare de aproximativ 630.000 de euro la cursul de schimb 2002/2004.

Aceste foloase constau în contravaloarea unor bunuri importate din China şi cheltuielile aferente acestor importuri, precum şi contravalorea unor lucrări efectuate la imobilele lui Năstase din localitatea Cornu şi din Bucureşti.

Potrivit experţilor consultaţi de gândul.info, în cazul în care completul de cinci judecători menţine această pedeapsă pentru Adrian Năstase, atunci acesta ar mai sta în închisoare pentru o perioadă minimă de trei-patru luni. Practic, Curtea Supremă va contopi pedeapsa de doi ani cu executare din dosarul "Trofeul calităţii" cu cea din acest dosar şi astfel va rezulta o pedeapsă totală de trei ani cu executare. Asta pentru că pedeapsa de trei ani cu suspedare devine trei ani cu executare.

Cu toate acestea, Năstase nu este obligat să petreacă efectiv trei ani în închisoare, ci doar o treime din pedeapsă, pentru că beneficiază de prevederea care spune că după împlinirea vârstei de 60 de ani trebuie să efectuezi doar o treime din pedeapsă. Năstase a efectuat o treime din pedeapsa de doi ani din Trofeul Calităţii, însă va trebui să mai execute trei-patru luni pentru a ajunge şi la fracţia de o treime din posibila pedeapsă de trei ani după sentinţa finală din acest dosar, a precizat gandul.info.

Citeşte şi: Adrian Năstase, chemat la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Fostul premier nu a dat declaraţii în dosarul privind nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor

Citeşte şi: DNA: Adrian şi Daniela Năstase, achitaţi "eronat" în dosarul Zambaccian. Probele arată vinovăţia

Citeşte şi: Năstase: Există presiune în PSD pentru candidat propriu la prezidenţiale. PNL ar putea obţine premierul