ALEGERI PARLAMENTARE în Bihor: Un fost viceprimar cercetat de DNA şi un fost prefect aflat în topul milionarilor, printre candidaţi

Cinci dintre parlamentarii bihoreni aleşi în urmă cu patru ani vor candida la alegerile din 9 decembrie pentru un nou mandat, dintre care trei în numele USL şi doi din partea UDMR, între aceştia numărându-se şi fostul ministru al Sănătăţii Cseke Attila. De asemenea, vor mai cere votul bihorenilor un secretar de stat, un fost prefect al judeţului, un fost preşedinte al Consiliului Judeţean Bihor, doi foşti viceprimari ai municipiului Oradea, un viceprimar de municipiu şi un primar de comună.

Din partea USL, dintre actualii parlamentari vor candida deputaţii Lucia Varga (PNL), Sonia Drăghici (PSD) şi Ioan Roman (PSD). Alături de aceştia, din partea USL vor mai candida secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii Florian Bodog (PSD), fostul deputat Valeriu Boeriu, fostul viceprimar al municipiului Oradea din anii 2011-2012 Florica Cherecheş (PNL), consilierul municipal din Oradea Ioan Cupşa (PNL), viceprimarul municipiului Beiuş, Gheorghe Costin (PNL), viceprimarul comunei Dărăgăneşti, Gheorghe Bogdan (PSD). Tot din partea USL vor mai candida Claudiu Ciarnău (PNL), Cristian Bodea (PNL), Ovidiu Bezi (PNL) şi Traian Bodea (PC).

Cei doi parlamentari ai UDMR care candidează pentru un nou mandat sunt senatorul Cseke Attila, care a fost ministru al Sănătăţii între 2010-2011, şi deputatul Peto Csilla. Alături de aceştia, din partea UDMR mai candidează preşedintele Consiliului Reprezentanţilor Unionali şi fost viceprimar al municipiului Oradea din perioada 1999-2012 Rozalia Biro şi preşedintele executiv al UDMR Bihor, Szabo Odon. Ceilalţi candidaţi ai UDMR sunt: Ferko Jeno, Szijarto Zoltan, consilierul municipal din Oradea Huszar Istvan, consilierul judeţean Grimm Andras, Balint Gyorgy, Fenesi Tibor, Csuzi Istvan, Pasztor Sandor şi Ambrusz Ferenc.

În 2008, bihorenii au trimis în Parlament trei reprezentanţi ai PDL, însă niciunul dintre aceştia nu mai candidează pentru un nou mandat în judeţ.

Citeşte şi: ALEGERI PARLAMENTARE - Bacău: Semnatarul muzicii din "Piraţii din Caraibe 3", candidat în Buhuşi

Astfel, fostul preşedinte al PDL Bihor Petru Filip, fost primar în Oradea între anii 1991-1996 şi 2000-2007, ales senator, a trecut la PSD şi va candida pentru un loc în Senat într-un colegiu din judeţul Vrancea. Succesorul său la şefia organizaţiei judeţene, deputatul Ştefan Seremi, nu a întrunit voturile necesare din partea Biroului Politic Judeţean al partidului, iar cel de-al treilea deputat ales în 2008, Octavian Bot, a trecut în decembrie 2011 la PNL, urmând să candideze tot pentru Camera Deputaţilor, dar într-un colegiu din Bucureşti, deoarece liberalii din Bihor au refuzat să-l primească într-unul din colegiile din judeţ.

În numele ARD, vor candida fostul prefect Găvrilă Ghilea, devenit de două luni preşedinte interimar al PDL Bihor, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Bihor Radu Ţîrle, ales în 2008 ca liberal, dar trecut la PDL în mai 2012. Cei doi vor candida, deşi au primit avize negative din partea Comisiei de etică a ARD, condusă de europarlamentarul PDL Monica Macovei.

Tot din partea ARD vor candida preşedintele interimar al PDL Oradea, Ionel Avrigeanu, fostul şef al Cancelariei prefectului Adelina Coste, Ionela Bruchental, fina preşedintelui PDL,Vasile Blaga, fostul şef al Direcţiei Agricole Bihor Nicolae Hodişan, preşedintele Clubului Sportiv "Crişul" Oradea, Ionel Bungău, preşedintele organizaţiei de tineret a PDL Bihor, Bogdan Manafu, fostul director adjunct al Direcţiei Silvice Bihor Ioan Suciu, fostul director general al Direcţiei Silvice Bihor Liviu Laza Matiuţa, fostul comisar-şef al Gărzii de Mediu Bihor Călin Mocanu, arhitectul Cristian Puşcaş, dar şi un reprezentant al Partidului Noua Republică (PNR), Laurenţiu Chiana.

În Bihor şi-a mai înregistrat candidaţi Partidul Popular al Maghiarilor din Transilvania (PPMT), înfiinţat anul trecut. Pentru Senat PPMT şi-a desemnat candidaţi în toate cele patru colegii, în timp ce pentru Camera Deputaţilor formaţiunea are candidaţi doar în şase din cele nouă colegii, fără a mai depune candidaturi în colegiile din zona Beiuşului, unde populaţia de etnie maghiară este slab reprezentată. Cei 10 candidaţi ai PPMT Bihor sunt: fostul deputat UDMR Szilagyi Zsolt, în prezent şef de cabinet al europarlamentarului Laszlo Tokes, preşedintele organizaţiei judeţene, Zatyko Gyula, cel al organizaţiei municipale, Csomortanyi Istvan, precum şi Moldovan Lajos, Nagy Jozsef Barna, Toth Zoltan, Balogh Arpad, Nagy Zoltan, Torok Zoltan şi Kristofy Kristof.

Faţă în faţă, în confruntarea pentru Senat şi Camera Deputaţilor

În Colegiul 1, care cuprinde zona oraşului Marghita, vor candida fostul viceprimar al municipiului Oradea Rozalia Biro (UDMR), inginerul Claudiu Ciarnău (PNL), agronomul Nicoale Hodişan (PDL) şi fostul deputat UDMR Szilagyi Zsolt, acum reprezentant al PPMT, în timp ce în Colegiul 2, care cuprinde localităţi din jurul municipiului Beiuş, se vor confrunta purtătorul de cuvânt al PNL Bihor, Cristian Bodea, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Bihor Radu Ţîrle (PDL), Ferko Jeno (UDMR), fost candidat la funcţia de primar al municipiului Beiuş, şi profesorul Moldovan Lajos (PPMT).

În Colegiul 3 Oradea sud-Salonta, care include sudul municipiului Oradea şi al judeţului, confruntarea se va da între fostul deputat PNL din anii 2004-2008 Valeriu Boeriu (USL), fostul prefect al judeţului din perioada 2008 - mai 2012 Gavrilă Ghilea, acum preşedinte interimar al PDL Bihor, reprezentantul UDMR Szijarto Zoltan şi cel al PPMT Torok Sandor, în timp ce în Colegiul 4 Oradea vor candida secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii Florian Bodog (PSD), preşedintele Clubului Sportiv "Crişul" Oradea, Ionel Bungău (ARD), managerul societăţii orădene de transport în comun Csuzi Istvan (UDMR) şi preşedintele PPMT Bihor, Zatyko Gyula.

Citeşte şi: ALEGERI PARLAMENTARE în Vaslui: Cine sunt candidaţii pentru Camera Deputaţilor şi Senat şi ce adversari vor avea

În Colegiul 1 (zona oraşului Marghita) pentru Camera Deputaţilor vor candida fostul ministru al Sănătăţii Cseke Attila, ales în 2008 ca senator, consilierul judeţean Ovidiu Bezi (PNL), preşedintele PNR Bihor, Laurenţiu Chiana (ARD) şi reprezentantul PPMT, Nagy Jozsef Barna, în timp ce în Colegiul 2 (zona oraşului Săcueni) şi-au anunţat candidaturile preşedintele executiv al UDMR Bihor, Szabo Odon, preşedintele PC Bihor, omul de afaceri Traian Bodea, din partea USL, preşedintele organizaţiei de tineret a PDL Bihor, Bogdan Manafu, şi preşedintele organizaţiei municipale Oradea a PPMT, inginerul Csomortanyi Istvan.

În Colegiul 3 (zona oraşului Aleşd) vor candida deputatul Lucia Varga (PNL) din partea USL, fost secretar de stat în Ministerul Mediului între 2007-2008, fostul director ajunct al Direcţiei Silvice Bihor Ioan Suciu (PDL) şi consilierul judeţean UDMR Grimm Andras, în timp ce în Colegiul 4 (zona municipiului Beiuş) concurează pentru un loc de deputat viceprimarul liberal al municipiului Beiuş, Gheorghe Costin, în numele USL, PDL-istul Liviu Laza Matiuţă, fost director general al Direcţiei Silvice Bihor, şi fostul candidat al UDMR la Primăria municipiului Beiuş Balint Gyorgy.

În Colegiul 5 (grupând mai multe comune din jurul comunei Ceica) vor candida preşedintele interimar al PDL Oradea, Ionel Avrigeanu, primarul PSD-ist al comunei Drăgăneşti, Gheorghe Bogdan, şi juristul Fenesi Tibor (UDMR), iar în Colegiul 6 (zona oraşului Salonta) vor candida deputatul UDMR Peto Csilla, deputatul PSD Ioan Roman, Adelina Coste (PDL-ARD), fostul şef al cancelariei prefectului Gavrilă Ghilea în perioada 2010-2012, şi juristul Toth Zoltan (PPMT).

În Colegiul 7 (Nufărul - Velenţa) Oradea şi-au anunţat candidatura deputatul PSD Sonia Drăghici, fina preşedintelui PDL Vasile Blaga, Ionela Bruchental (PDL-ARD), Ambruzs Ferenc (UDMR) şi medicul Balogh Arpad (PPMT), în timp ce în Colegiul 8 Oradea (Rogerius - Ioşia) vor candida consilierul municipal liberal Ioan Cupşa (USL), fostul director general al Administraţiei Bazinale de Ape Crişuri Pasztor Sandor (UDMR), arhitectul Cristian Puşcaş (PDL - ARD) şi profesorul Nagy Zoltan (PPMT).

În Colegiul 9 Oradea (centrul-Rogerius-Episcopia Bihorului) vor candida fostul viceprimar liberal al municipiului Oradea Florica Cherecheş (USL), inginerul Ambruzs Ferenc (UDMR), fostul comisar-şef al Gărzii de Mediu Bihor Călin Mocan (PDL-ARD) şi inginerul Kristofy Kristof (PPMT).

Fostul viceprimar din Oradea Rozalia Biro, cercetată de DNA, vrea un mandat de senator

Fostul viceprimar al municipiului Oradea între anii 1999-2012 Rozalia Biro, care candidează în Colegiul senatorial 1, a abandonat administraţia locală după mai bine de un deceniu, pentru a-şi "valorifica experienţa în Senatul României", spunând că vrea să se implice în dezbaterile pentru reorganizarea administrativ-teritorială a ţării.

Pentru că mai bine de două treimi din cei 135.269 de alegători din zona unde se află colegiul sunt etnici maghiari, iar scorul politic obţinut aici de UDMR Bihor în această vară, la alegerea Consiliului Judeţean, a fost de 45,15 la sută, mult peste USL (25,65 la sută), PDL (11,4 la sută) şi PPDD (4,5 la sută).

Citeşte şi: ALEGERI PARLAMENTARE în Arad: Aproape toţi parlamentarii vor un nou mandat. Tot la Arad candidează şi Neamţu şi MRU

Rozalia Biro este cotată ca având cele mai mari şanse de a fi aleasă, însă poate avea probleme cu rămânerea în Parlament. Aceasta, fiindcă anul trecut Agenţia Naţională de Integritate a găsit-o în conflict de interese după ce, la începutul anilor 2000, în calitate de viceprimar, a semnat o dispoziţie prin care atribuia închirierea clădirii fostei Biblioteci CFR din centrul municipiului Oradea către Fundaţia Partium, în a cărei conducere ea însăşi era preşedinte. Deşi Biro a atacat decizia ANI, cerând anularea ei, Curtea de Apel Oradea a menţinut-o, iar DNA a început cercetarea sa penală, sub acuzaţiile de conflict de interese şi abuz în funcţie.

De departe, fostul viceprimar Biro este şi cel mai bogat candidat din Bihor. În Oradea, dar şi în alte localităţi din judeţ şi din ţară, de la Cristuru Secuiesc până la Văleni şi Vama Veche, Biro deţine 11 terenuri intravilane şi agricole, însumând aproape 60 de hectare, iar în Oradea o casă de 500 de metri pătraţi, plus mobilă veche, bijuterii şi tablouri a căror valoare ajunge la 100.000 de lei. În plus, Biro a acordat împrumuturi de 465.000 de lei pentru şase dintre firmele la care este acţionar.

Fostul deputat UDMR Szilagyi Zsolt se vrea senator PPMT

În Colegiul 1 senatorial din Bihor, care cuprinde localităţi cu populaţie preponderent de etnie maghiară, va candida şi Szilagyi Zsolt, fost deputat UDMR în legislaturile 1992-1996, 1996-2000 şi 2000-2004.

În vârstă de 43 de ani, Szilagyi a absolvit Facultatea de Construcţii a Institutului Politehnic din Timişoara în 1990, dar a obţinut şi o licenţă în studii politice la ELTE, în Budapesta, unde a studiat între 1991-1998.

În anii ’90, Szilagyi a fost membru fondator al Uniunii Tinerilor Maghiari, membru al Asociaţiei Studenţilor Maghiari, vicepreşedinte al Uniunii organizaţiilor tinerilor maghiari, membru în prezidiul UDMR, iar în 1999 vicepreşedinte al Blocului Reformiştilor.

Ultimele sale iniţiative legislative au constat, în 2004, în depunerea unui proiect de lege pentru autonomia Ţinutului Secuiesc, a unui proiect de lege privind Statutul autonomiei personale a comunităţii maghiare din România şi a unuia pentru modificarea legii privind pregătirea populaţiei pentru apărare.

Szilagyi Zsolt a demisionat din UDMR în iunie 2004, înainte de a-şi finaliza mandatul de deputat, declarându-se parlamentar independent. El a devenit membru al PPMT încă de anul trecut, de la înfiinţarea acestei formaţiuni.

În anul 2009, Szilagyi Zsolt a candidat în alegerile pentru Parlamentul European pe lista comună a UDMR şi Consiliului Naţional al Maghiarilor din Transilvania, însă nu a avut o poziţie eligibilă. Din acel an a devenit, însă şeful de cabinet europarlamentar al fostului episcop reformat al Oradiei Tokes Laszlo.

Fostul ministru al Sănătăţii Cseke Attila, ales senator în 2008, va candida acum pentru un mandat de deputat

Ales în 2008 în Colegiul 1 senatorial, fostul ministru al Sănătăţii Cseke Attila va candida, anul acesta, în Colegiul 1 pentru Camera Deputaţilor, unde este cotat cu şansa cea mai mare în faţa consilierului judeţean liberal Ovidiu Bezi (USL) şi a lui Laurenţiu Chiana, preşedintele Partidului Noua Republică (ARD) Bihor. Motivul constă şi aici în preponderenţa electoratului de etnie maghiară şi scorul politic obţinut de UDMR la votul de la alegerile locale - 45,7 la sută faţă de 26,6 la sută USL, 9 la sută PDL şi 4,5 la sută PPDD.

Pe lângă faptul că în timp ce conducea Ministerul Sănătăţii a alocat fonduri de peste 2 milioane de lei pentru spitalul orăşenesc din Marghita, Cseke Attila se poate mândri că în Senat a avut 14 iniţiative legislative, din care patru adoptate ca legi, pentru interzicerea folosirii în denumirea ONG-urilor a unor termeni ca "Autoritate", "Comisariat", "Gardă" şi altele, pentru amnistierea datoriilor bugetarilor obligaţi de Curţile de Conturi să restituie sumele primite ca sporuri salariale, pentru reglementarea parteneriatelor public-privat şi pentru cooperarea României cu Oficiul European de Poliţie Europol.

În vârstă de 39 de ani, Cseke a absolvit, în anul 2000, Facultatea de Drept a Universităţii din Oradea, iar un an mai târziu a devenit referent la Consiliul Judeţean Bihor. Din 2003, este membru al Consiliului Reprezentanţilor Unionali al UDMR, pentru ca în 2004 să fie ales consilier municipal la Oradea, demnitate pe care după un an a schimbat-o cu aceea de secretar de stat la Secretariatul General al Guvernului.

Citeşte şi: ALEGERI PARLAMENTARE în Bistriţa: Oltean, singurul parlamentar ce candidează din nou. Contracandidatul său, un cântăreţ

În campania pentru alegerile parlamentare din 2008, Cseke a fost acuzat de DNA că, împreună cu un deputat UDMR din judeţul Satu Mare, s-ar face vinovat de alocarea unor sume de bani din bugetul de stat pentru diverse obiective de investiţii din acest judeţ, pe criterii etnice. Ulterior, însă DNA nu a anunţat în ce mod s-a finalizat ancheta.

În 2008 a fost ales senator în Colegiul 1 Marghita, iar în decembrie 2009 a devenit ministru al Sănătăţii. Din această funcţie, a promovat un pachet de legi privind reforma în sistemul sanitar, al cărui principiu a fost concentrarea resurselor umane şi financiare în unităţile spitaliceşti mari, concomitent cu desfiinţarea unor spitale care funcţionau în comune şi oraşe mici. În mandatul său, care s-a încheiat în august 2011, au fost închise 67 de spitale, unele fiind însă redeschise de actualul Guvern.

Cseke a renunţat la funcţia de ministru al Sănătăţii prin demisie, gest pe care l-a motivat prin faptul că la rectificarea de buget făcută de Guvernul Boc nu a fost consultat în prealabil de către ministrul de Finanţe de atunci, Gheorghe Ialomiţianu, şi prin conflictul cu şeful din acea vreme al Casei Naţionale a Asigurărilor de Sănătate, Lucian Duţă, care aloca fonduri fără a-l consulta.

Cseke a fost succedat în funcţie, până în luna martie a acestui an, de către un alt orădean, medicul Ladislau Ritli.

În ceea ce priveşte planurile pentru un următor mandat de deputat, Cseke spune că principalul obiectiv este să redea Parlamentului prestigiul meritat.

"Importanţa Parlamentului nu poate fi tăgăduită şi cred că profesionalismul şi calitatea activităţii parlamentare trebuie să crească pentru ca rolul său să fie întărit", spune Cseke.

Fostul ministru al Sănătăţii deţine un teren de 1.090 de metri pătraţi în Oradea, cumpărat în 2006, şi are în conturi 310.000 de lei.

Szabo Odon, preşedintele executiv al UDMR Bihor, vrea să contribuie la reorganizarea administrativ-teritorială

În Colegiul 2 pentru Camera Deputaţilor (în jurul oraşului Săcueni), favorit este considerat candidatul UDMR Szabo Odon, care este preşedintele executiv al organizaţiei judeţene a Uniunii, iar motivele sunt aceleaşi: populaţia de etnie maghiară reprezintă peste 60 la sută din totalul locuitorilor din zonă, iar UDMR a înregistrat aici, la ultimele alegeri, cel mai bun scor - 44,6 la sută, faţă de USL - 25,65 la sută, PDL - 11,4 la sută şi PPDD - 4,55 la sută.

Szabo va candida contra preşedintelui PC Bihor, omul de afaceri Traian Bodea (USL), şi preşedintelui organizaţiei de tineret a PDL Bihor, Bogdan Manafu.

Szabo Odon se află în prezent la al treilea mandat de consilier judeţean. Absolvent al Facultăţii de Istorie a Universităţii din Oradea, Szabo Odon, în vârstă de 42 ani, a fost preşedintele Asociaţiei Studenţilor Maghiari din Oradea şi preşedintele Tineretului Maghiar din Partium. În 2009, el a fost acuzat de presa locală că, în calitate de muzeograf la Muzeul Ţării Crişurilor, instituţie de cultură subordonată Consiliului Judeţean, este incompatibil cu funcţia de consilier judeţean, dar şi de faptul că, în calitate de acţionar al unei societăţi de consultanţă în afaceri, ar fi îndrumat afacerişti din Ungaria să încheie relaţii comerciale cu instituţii publice din Bihor.

Szabo spune că dacă va fi ales doreşte să contribuie la reorganizarea administrativ-teritorială pe principiul descentralizării deciziilor şi resurselor, dar şi al păstrării identităţii comunităţilor etnice din fiecare regiune, la elaborarea unor legi care să stimuleze mărcile şi brandurile locale, dar şi care să sprijine familiile cu mulţi copii.

El însuşi tată a cinci copii, Szabo afirmă că este îngrijorat de faptul că nu peste mult timp nu va avea cine să plătească pensiile, din cauza scăderii demografice, astfel că natalitatea şi educaţia trebuie încurajate prin scăderea impozitelor pentru familiile cu mulţi copii, dar şi prin reduceri progresive acordate, de exemplu, pentru transport începând de la al treilea ori al patrulea copil.

Citeşte şi: ANALIZĂ - Alegeri parlamentare în Cluj: Nouă politicieni vor un nou mandat. Mihail Hărdău nu mai candidează, fiind impus Papahagi

Deputatul liberal Lucia Varga vrea un nou mandat ca să îmbunătăţească legislaţia privind interzicerea cultivării plantelor modificate genetic

Deputatul liberal Lucia Varga este considerat favorit în înfruntarea din Colegiul 3, în faţa consilierului judeţean UDMR Grimm Andras şi a PDL-istului Ioan Suciu, dat fiind faptul că USL a obţinut în colegiul său 51,4 la sută din sufragii la alegerile locale de această vară, când PDL a avut 24,6 la sută, UDMR 5,9 la sută, iar PPDD 10,98 la sută.

Fost secretar de stat în Ministerul Mediului între anii 2007-2008, în legislatura 2008-2012 Lucia Varga a fost autor şi coautor a 26 de iniţiative, (dintre care şase adoptate), vizând administraţia publică, sprijinirea IMM-urilor, introducerea etichetării ecologice a alimentelor, dezvoltarea turismului ecologic, protecţia persoanelor cu handicap şi asistenţa socială a vârstnicilor.

"Consider că pentru un nou mandat mă recomandă faptul că am ţinut permanent legătura cu alegătorii şi am încercat să le reprezint interesele cât am putut de bine ca parlamentar de opoziţie. În mandatul următor vreau să continuu îmbunătăţirea legislaţiei de mediu, interzicerea cultivării plantelor modificate genetic şi adoptarea unei legi a prevenţiei, prin care cetăţenii să aibă acces la analize medicale pentru depistarea bolilor grave", a declarat corespondentului MEDIAFAX Lucia Varga.

Varga are, din 2008, un teren de 1.000 de metri pătraţi, un apartament de 46 de metri pătraţi în Oradea, cumpărat în 1996, şi unul de 60 de metri pătraţi, cumpărat în 2006, plus un cont de 86.000 de lei.

Gavrilă Ghilea, fost prefect de Bihor, acuzat de ANI că nu a menţionat în declaraţia de interese două contracte de peste 17 milioane de lei

Prefect în perioada ianuarie 2009 - mai 2012, Gavrilă Ghilea, în vârstă de 55 ani, este singurul politician bihorean inclus în Topul Forbes al celor mai bogaţi români.

Ghilea va candida în Colegiul 3 pentru Senat împotriva fostului deputat PNL din anii 2004 - 2008 Valeriu Boeriu şi a reprezentantului UDMR Szijarto Zoltan.

Fost maistru la un trust de construcţii din Oradea până în 1989, dar absolvent al unei facultăţi de Drept private la mijlocul anilor ’90, Ghilea este acţionarul majoritar al unei firme de profil - Construcţii Bihor SA - care a beneficiat, potrivit presei locale, în ultimii patru ani, de numeroase contracte de construcţie a unor săli de sport, baze sportive comunale şi blocuri ANL, în valoare de peste 25 de milioane de euro, primite de la Ministerul Dezvoltării Regionale în mandatul Elenei Udrea prin Agenţia Naţională de Locuinţe şi prin Compania Naţională de Investiţii, dar şi de la Inspectoratului Judeţean de Poliţie Bihor, Direcţia Judeţeană pentru Tineret şi Sport Bihor şi primării din judeţ.

Astfel, potrivit presei locale, firma fostului prefect ar fi primit contracte pentru construirea de blocuri ANL în Marghita, Salonta şi Sânmartin, dar şi a unor case pentru tineret în Oradea. De asemenea, societatea controlată de Ghilea a primit contracte pentru construirea unei săli de sport în satul Petrileni (satul natal al preşedintelui PDL, Vasile Blaga), în comuna Paleu şi în comuna Sălard.

Totodată, Construcţii Bihor a beneficiat de contracte pentru reabilitarea centrului de sănătate din Valea lui Mihai, dar şi a sediilor Inspectoratului Judeţean de Poliţie Bihor şi Direcţiei Judeţene pentru Tineret Bihor.

În legătură cu toate aceste contracte, Ghilea a declarat de-a lungul timpului că le-a câştigat prin licitaţii şi că veniturile realizate în urma derulării lor le-a făcut publice în declaraţiile de avere.

Fost vicepreşedinte PDSR şi PSD Bihor, Ghilea a avut mai multe funcţii în administraţia publică locală în ultimii 12 ani. Între 2000 şi 2001 a fost consilier local în Oradea din partea PDSR, iar apoi, în perioada 2001-2004, a fost viceprimar al municipiului Oradea. În 2006, Ghilea a trecut la PD, din postura de vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Bihor, în care a fost ales ca reprezentant al PSD, deţinând această funcţie până în 2008.

În ianuarie 2009, Ghilea a fost numit prefect al judeţului Bihor la propunerea PDL Bihor, fiind revocat din această funcţie în 21 mai, de către premierul Victor Ponta.

La începutul acestui an, Agenţia Naţională de Integritate (ANI) a sesizat Parchetul Judecătoriei Oradea în cazul lui Gavrilă Ghilea, după ce, în urma procedurilor de evaluare, a constatat că acesta nu a menţionat în declaraţia de interese două contracte în valoare totală de peste 17 milioane de lei, încheiate de către firma la care este acţionar majoritar, Construcţii Bihor, cu Agenţia Naţională pentru Locuinţe, pentru construirea unui bloc ANL în oraşul Marghita, dar şi cu Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret Bihor, pentru anveloparea clădirii în care această instituţie îşi are sediul.

Ghilea se considera, însă, nevinovat, declarând că "actele menţionate de ANI există în declaraţiile de interese", iar el nu are niciun motiv să ascundă contracte ori să declare valori false ale acestora. El afirma că este doar acţionar la firmă, nu o conduce el.

Citeşte şi: ANALIZĂ: Alegerile din 9 decembrie - între calculul electoral şi loteria redistribuirilor

Până în prezent, nici ANI şi nici Parchetul de pe lângă Judecătoria Oradea nu au comunicat cum anume a fost soluţionată această sesizare.

Din postura de prefect al judeţului Bihor, Gavrilă Ghilea s-a remarcat prin blocarea în justiţie a mai multor hotărâri ale Consiliului Local Oradea, municipiu condus de primarul liberal Ilie Bolojan, hotărâri ce vizau renovarea clădirilor monument din centrul municipiului, dar şi impunerea unor taxe pe care proprietarii cluburilor de noapte din centru să le achite municipalităţii pentru ca din aceşti bani să fie reparate piesele de mobilier urban distruse de tinerii care frecventează asemenea localuri.

În luna septembrie a acestui an, Ghilea a fost numit preşedinte interimar al PDL Bihor.

Gavrilă Ghilea va candida în pofida faptului că, săptămâna trecută, europarlamentarul Monica Macovei a anunţat că, la fel ca alte 35 de persoane, acesta a primit aviz negativ din partea Comisiei de etică a ARD, fără a menţiona însă motivul pentru care acest aviz a fost dat în cazul preşedintelui interimar al PDL.

"A fost o neînţelegere, dar partidul a decis că din partea PDL Bihor vor candida persoanele nominalizate de către organizaţia judeţeană", a declarat Ghilea.

Şef de cabinet vs. fost preşedinte de Consiliul Judeţean

În Colegiul 4 pentru Senat se anunţă o confruntare animată datorită candidaturilor lui Cristian Bodea, purtătorul de cuvânt al PNL Bihor, şi fostului preşedinte al CJ Bihor Radu Ţîrle, ales în 2008 ca liberal, dar trecut anul acesta, în luna mai, la PDL.

Cristian Bodea, de 38 ani, de profesie economist, fost jurnalist, purtător de cuvânt al PNL din anul 2000 şi tot de atunci şef de cabinet al preşedintelui PNL Bihor, Cornel Popa, este în prezent directorul de cabinet al preşedintelui Consiliului Judeţean Bihor, Cornel Popa.

Bodea a devenit cunoscut în mediul politic local după ce s-a pronunţat în mod public cu vehemenţă atât împotriva preşedintelui PSD Bihor, Ioan Mang, care este co-preşedinte al USL Bihor - deoarece acesta a insistat pentru ca în Consiliul Judeţean să fie cooptată şi UDMR în majoritate - , cât şi împotriva unui coleg de partid, deputatul Octavian Bot, pe care îl acuză de traseism.

De cealaltă parte, PDL-istul Radu Ţîrle, fost membru PNL până în această primăvară, la cei 44 de ani ai săi a devenit cunoscut în anul 2004, când a câştigat un mandat de senator în numele PD. Lider al comunităţii penticostale din Bihor, absolvent al unui Institut de Psihologie din SUA, Ţîrle a demisionat din PD în anul 2007, după ce colegii de partid nu l-au mai delegat să reprezinte România ca observator în Parlamentul European. La acea vreme, Ţîrle îl acuza pe primarul de atunci al Oradei, Petru Filip, care era şi preşedintele PD Bihor, că şi-a dus amanta ca secretară la Bruxelles.

În 2008, după ce a părăsit PDL în favoarea PNL, fiind ales preşedinte al Consiliului Judeţean Bihor, Ţîrle a fost însă acuzat de presa locală că şi-a angajat la cabinet, pe o funcţie de consilier, propria soţie, absolventă de liceu.

În această vară, la alegerile locale, Ţîrle a pierdut alegerile pentru un nou mandat de preşedinte al CJ Bihor.

Radu Ţîrle va candida din partea ARD în pofida faptului că a primit, la fel ca şi Gavrilă Ghilea, un aviz negativ din partea Comisiei de etică prezidate de europarlamentarul Monica Macovei.

El a declarat că nici măcar nu ştiuse despre acest aviz negativ, dar că după ce a aflat a explicat conducerii centrale a partidului că nu poate fi considerat traseist.

"Când am depus documentele de candidatură, într-adevăr era o întrebare dacă am fost în ultimii cinci ani la un alt partid şi eu am spus că da, şi am explicat şi condiţiile, că am plecat din PNL pentru că n-am mai fost lăsat să candidez la Consiliul Judeţean, ca să continui cele 10 proiecte pe care le-am început ca preşedinte de CJ, dar mai multe nu ştiu", a spus Ţîrle, precizând, de asemenea, că de la conducerea judeţeană a fost informat că nu a fost schimbat cu un alt candidat.

Secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii Florian Bodog va renunţa la funcţie dacă va câştiga mandatul de senator

În Colegiul 4 pentru Senat (Oradea), în numele USL va candida reprezentantul PSD Florian Bodog, contra preşedintelui Clubului Sportiv "Crişul" Oradea, Ionel Bungău (ARD), şi a managerului societăţii orădene de transport în comun, Csuzi Istvan (UDMR).

La 42 de ani, Bodog este conferenţiar universitar, după ce în studenţie a fost asistent medical. În 2001, acesta a fost managerul Spitalului Clinic Judeţean din Oradea, iar din primăvara acestui an a fost ales în funcţia de decan al Facultăţii de Medicină şi Farmacie a Universităţii din Oradea, funcţie din care s-a suspendat în luna iulie, când a devenit secretar de stat în Ministerul Sănătăţii.

"Dacă voi fi ales senator, vreau să activez în comisia de sănătate a Senatului şi voi renunţa la funcţia de secretar de stat în minister", a declarat corespondentului MEDIAFAX Bodog.

Citeşte şi: PSD Bucureşti a aprobat lista candidaţilor la parlamentare. Ce nume se regăsesc pe listă

Deputatul PSD Sonia Drăghici, coautor a 53 de iniţiative legislative, în competiţie cu fina lui Vasile Blaga

Candidat la Camera Deputaţilor în Colegiul 7 Oradea (Nufărul-Velenţa), deputatul PSD Sonia Drăghici, de profesie medic şi conferenţiar universitar la Facultatea de Medicină şi Farmacie a Universităţii din Oradea, a fost director al Spitalului de Boli Contagioase din Oradea. Ea îi are drept contracandidaţi pe fina de cununie a preşedintelui PDL, Vasile Blaga, Ionela Bruchental (PDL-ARD), şi pe Ambruzs Ferenc (UDMR).

În legislatura 2008-2012, Drăghici a atins un adevărat record, fiind coautor a nu mai puţin de 53 de iniţiative legislative, majoritatea (aproape 98%) fiind însă respinse, vizând reforma în domeniul sănătăţii şi educaţiei, dar şi activităţile nucleare, înfiinţarea unor servicii sociale de creştere a copiilor între 0 şi 3 ani, administrarea fondului de pensii şi a fondului de şomaj de către sindicate şi patronate, modificarea Codului muncii, stimularea construirii de locuinţe sociale, asistenţa socială a persoanelor vârstnice, promovarea invenţiilor, asociaţiile de proprietari, creşterea calităţii arhitectural-ambientale a clădirilor, protecţia persoanelor de interes public ori interzicerea cultivării plantelor modificate genetic.

Şoţul deputatei PSD, Doru Drăghici, este unul dintre liderii PDL Bihor, ocupând din 2004 şi până în prezent funcţia de director general al Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Bihor, după ce în perioada 1990-2008 a fost membru PNL, iar între anii 1996-2000 a fost chiar preşedintele organizaţiei judeţene a acestui partid.

În ceea ce priveşte averea deţinută de către deputatul Sonia Drăghici, aceasta constă într-un teren de 1.028 de metri pătraţi situat în satul Paleu şi cumpărat în anul 2005, o casă de 99 de metri pătraţi în Oradea, cumpărată în 1990, şi un autoturism Dacia, cumpărat în 2005. De asemenea, Drăghici are şi un depozit bancar de 90.000 de lei.

Sonia Drăghici a declarat că îşi doreşte un nou mandat de deputat întrucât vrea să-şi continue activitatea în Comisia de sănătate şi să contribuie la proiectele municipalităţii orădene din domeniul sanitar care necesită fonduri guvernamentale.

"Vreau să-mi continui activitatea în Comisia de sănătate a Camerei şi, la fel ca şi până acum, aş vrea să contribui la luarea unor decizii prin care Primăria să poată finaliza proiecte precum construirea Centrului Oncologic ori modernizarea Spitalului Judeţean", a spus ea.

Fost primar, Ioan Roman vrea un nou mandat de deputat pentru a elabora norme legislative privind comasarea terenurilor agricole

Un alt deputat PSD care a primit nominalizarea USL pentru a candida la un nou mandat este Ioan Roman. El va candida în Colegiul 6 pentru Camera Deputaţilor contra deputatului UDMR Peto Csilla şi a Adelinei Coste (PDL-ARD).

Fost primar al comunei Cefa timp de două mandate, între 2000-2008, Roman a avut şi el 59 de iniţiative legislative ca autor şi coautor, niciuna nefiind însă adoptată. Acestea au vizat domenii precum agricultura, cercetarea în agricultură şi silvicultură, dar şi circulaţia pe drumurile publice, măsuri pentru identificarea, diagnosticarea şi tratarea copiilor cu autism, regimul maritim, codul fiscal, interzicerea explorărilor şi exploatărilor de gaze prin fisurare (fracturare) hidraulică, înfiinţarea unei autorităţi naţionale pentru produsele aromatice şi de sinteză.

La capitolul avere, Roman a declarat două case de locuit în comuna Cefa, dintre care una moştenită şi cealaltă cumpărată, plus un apartement de bloc în Oradea în suprafaţă de 68 metri pătraţi, un autoturism Lada Niva şi un Fiat Ducato, un tractor, şi terenuri agricole de 49 de hectare cumpărate între anii 1992 şi 2012.

Referindu-se la motivele pentru care vrea să rămână parlamentar, deputatul Ioan Roman a declarat că intenţionează să-şi continue activitatea în Comisia de agricultură a Camerei, dar şi să participe la dezbaterile privind reorganizarea administrativ-teritorială.

"În ce priveşte agricultura, îmi doresc să contribui împreună cu colegii mei la elaborarea unor norme legislative privind comasarea terenurilor agricole, deoarece una dintre cele mai importante cauze pentru care agricultura noastră nu se poate face pe baze economice solide este faptul că terenurile sunt împrăştiate şi au în general suprafeţe mici, astfel că investitorii nu pot lucra suprafeţe întinse. În legătură cu reorganizarea administrativ-teritorială, cred că după ce am traversat o perioadă când unele comune mari au fost împărţite în mai multe comune mai mici, lucru care a fost pozitiv la vremea respectivă pentru că s-a accelerat procesul de restituire a terenurilor către proprietarii colectivizaţi, acum a venit momentul să ne gândim la comasarea unor comune în aşa fel încât să aibă cel puţin 5.000 de locuitori, ca să se poată susţină din punct de vedere economic", a spus Roman.

Bihorul are şi un deputat slovac

Deşi judeţul Bihor are alocate nouă colegii de deputaţi şi patru de senatori, încă din 2004 Bihorul are un al zecelea deputat prin Adrian-Miroslav Merka, care reprezintă Uniunea Democratică a Cehilor şi Slovacilor din România şi domiciliază în comuna bihoreană Suplacu de Barcău.

Cum minorităţile slovacă şi cehă aveau din oficiu dreptul la un deputat în cazul în care candidatul propriu întrunea la nivelul întregii ţări minimum 3.000 de voturi, iar Merka a strâns, în 2008, peste 14.000 de sufragii, el a redevenit cel de-al zecelea deputat bihorean în 2008, iar anul acesta a obţinut o nouă nominalizare din partea UDCSR.

Şi PPDD are o listă completă de candidaţi, pe care apare o fostă judecătoare acuzată de corupţie

PPDD Bihor va avea listă completă de candidaţi pentru alegerile parlamentare din 9 decembrie.

Astfel, pentru Camera Deputaţilor candidaţii sunt: Colegiul 1 - primarul din Popeşti, Dorin Curtean, Colegiul 2 - fostul PNG-ist Titi Zoltan, Colegiul 3 - vicepreşedintele PPDD Bihor Ioan Hule (fost vicepreşedinte al PLD Bihor, în prezent consilier judeţean), Colegiul 4 - inginerul topograf Ţig Petru, Colegiul 5 - inginerul silvic Tirla Alexandru, fost candidat la Primăria Hidişelu de Sus, Colegiul 6 - Alina Popa, administrator de firmă, Colegiul 7 - Blaga Marius, masterand în drept la Universitatea din Oradea, Colegiul 8 - Mircea Matei, membru al PD şi PDL din 1990 şi până în octombrie, când a trecut la PPDD, fost consilier municipal în Oradea în trei legislaturi, fost senator şi fost secretar de stat în Ministerul Administraţiei şi Internelor în ultimii trei ani, Colegiul 9 - fostul primar şi viceprimar al comunei Tinca, Anton Melintie, venit de la PDL.

La Senat candidaţii PPDD sunt: Colegiul 1 - fostul candidat la Primăria Ţeţchea în alegerile locale din acest an Bogdan Flore, Colegiul 2 - doctorul Man Raul, medic de familie în oraşul Ştei, Colegiul 3 - Pătroc Ştefan, fost candidat la Primăria Sânmartin, Colegiul 4 - fosta judecătoare Elena Pop Blaga.

Unul dintre candidaţii PPDD Bihor, o fostă judecătoare, a fost acuzat de corupţie.

Elena Pop Blaga a fost judecătoare la Tribunalul Bihor până în anul 2002, când a fost arestată la cererea Parchetului Naţional Anticorupţie în urma unui controversat flagrant de luare de mită. Judecătoarea fusese denunţată de un expert tehnic că i-ar fi cerut 100 de milioane de lei vechi ( 10.000 de lei noi) pentru a aproba o decontare supraevaluată a expertizei făcute într-un dosar de faliment.

Trimisă în judecată, Pop Blaga a fost achitată în 2005 din lipsă de probe, după care a dat în judecată statul român la Curtea Europeană a Drepturilor Omului pe motiv că în arest a fost cazată în aceeaşi celulă cu femei de etnie romă şi prostituate pe care poliţiştii le-ar fi pus să o agreseze fizic şi verbal.

În final, judecătoarea a obţinut daune morale de 10.000 de euro, plus plata salariilor pe care le-a pierdut până la încheierea procesului şi reîncadrarea ca magistrat la Tribunalul Bihor, unde a lucrat până în 2011, când s-a pensionat.

(Material realizat de Departamentul Corespondenţi, corespondenti@mediafax.ro)