Amnesty International a depus la Guvern 25.000 de semnături şi petiţia "Stop Evacuărilor Forţate"

"Am adus cele 25.188 de semnături care au fost strânse pe petiţia lansată de Amnesty International în luna iunie şi adresată domnului prim-ministru prin care i se cere să pună capăt evacuărilor forţate şi să garanteze dreptul tuturor la o locuinţă adecvată", a declarat Catrinel Motoc, care a precizat că semnăturile au fost strânse din 85 de ţări şi că este nevoie de o "acţiune imediată la nivel înalt pentru a pune capăt" abuzurilor privind evacuările forţate.

Potrivit scenariului unei acţiuni flashmob denumită "Nu te juca cu vieţile oamenilor", participanţii au simulat la o masă un joc de cărţi pe fondul unor discuţii în care jucătorii prezentau "soluţiile găsite pentru evacuarea romilor". Pe cărţile de joc erau imprimate fotografiile unora dintre romii evacuaţi forţat. Participanţii la jocul de cărţi au purtat măşti cu pozele edililor din Cluj-Napoca, Bistriţa şi Baia Mare, care sunt consideraţi, în opinia organizatorilor scenetei, responsabili de evacuările forţate ale romilor din localităţile pe care aceştia le conduc din punct de vedere administrativ.

"Este vorba de o mică scenetă prin care am pus în practică cum se traduc ilegalităţile şi lipsa de acţiune din partea Guvernului central", a spus Motoc.

După flashmob, petiţia "Stop Evacuărilor Forţate" şi semnăturile strânse în cele 85 de ţări au fost depuse la biroul de petiţii de la Guvern.

În cazul evacuării romilor de la Eforie Sud, din nişte locuinţe improvizate pe un teren de la marginea oraşului, ONG-ul consideră că a fost vorba de o evacuare forţată.

"Eforie Sud este ultimul exemplu de evacuare eforţată făcută în România. Vom merge acolo pentru a documenta la faţa locului ceea ce s-a întâmplat de fapt. Oricum este vorba de o evacuare forţată, deoarece nu le-a fost dată o notificare adecvată, nu au fost consultaţi şi în ultimă instanţă au fost lăsaţi fără adăpost", a mai spus Catrinel Motoc.

La începutul lunii octombrie, Amnesty International a criticat România pentru evacuarea romilor care aveau locuinţe improvizate pe un teren de la marginea oraşului Eforie, fără ca aceştia să fie relocaţi sau despăgubiţi pentru bunurile pierdute.

"Evacuările ar trebui făcute numai ca ultimă soluţie şi cu deplina respectare a drepturilor omului, ceea ce include opţiuni de relocare", au arătat reprezentanţii Amnesty Internaţional, adăugând că mai multe familii şi-au pierdut bunuri fără a primi vreo compensaţie.

Aproximativ 80 de persoane de etnie romă au fost evacuate în ultima săptămână a lunii septembrie de pe un teren de lângă Eforie Sud, unde stăteau ilegal în locuinţe improvizate.

Primarul oraşului Eforie, Ovidiu Brăiloiu, declara atunci, că acţiunea a fost una legală pentru că persoanele respective ocupau acel teren abuziv de mai mulţi ani, pentru un număr de 20 de persoane dintre cele evacuate, primăria anunţând că va cauta adăposturi temporare.

În momentul când reprezentanţii primăriei au intervenit cu buldozerele pentru distrugerea locuinţelor improvizate terenul era ocupat de aproximativ 80 de persoane, reprezentând aproximativ 30 de familii. Ovidiu Brăiloiu susţine că zona reprezenta un focar de infecţie şi locuitorii care aveau case în apropiere doreau să le vândă.

Edilul a explicat că acel teren era o zonă de tranzit pentru persoane de etnie romă care munceau pentru alte persoane, rămâneau acolo o perioadă după care plecau şi soseau alţii în locul lor. El a precizat că, pentru aproximativ 20 de persoane din cele 80 evacute, primăria caută adăpost.

"Am găsit deja adăpost pentru zece dintre ei, mai căutăm şi pentru ceilalţi zece. Restul sunt din Covasna, Caracal, Tecuci, Brăila şi alte localităţi din ţară", a mai spus Ovidiu Brăiloiu. El a menţionat că adăposturile oferite de primărie celor 20 de persoane este unul temporar până îşi vor găsi o locuinţă, edilul arătând că a încercat să-i ajute de-a lungul timpului pe cei din zona respectivă să înceapă câte o afacere, dar nu s-a concretizat nimic.

În 18 iunie, cu ocazia lansării raportului "Alungaţi la periferie: Cinci cazuri de evacuări forţate ale romilor în România", activiştii Amnesty International, împreună cu membrii ai comunităţilor de romi, au construit o casă din cărţi de joc, ca un simbol al condiţiilor nesigure şi inadecvate în care sunt mutaţi romii evacuaţi forţat de către autorităţile locale.

Casa din cărţi de joc din Piaţa Universităţii a găzduit o expoziţie de fotografie care a ilustrat, în opinia iniţiatorilor, cazurile de evacuări forţate din Cluj-Napoca, Baia Mare şi Piatra-Neamţ.

ONG-ul pentru apărarea drepturilor omului a îndemnat tot atunci Guvernul român să "acţioneze de urgenţă" pentru a pune capăt evacuării forţate a romilor din locuinţe.

"Lacunele legii permit autorităţilor locale, sub pretextul «renovării şi amenajării centrelor urbane», să alunge comunităţi întregi de romi stabilite de mult timp şi să le mute în locuinţe improprii, izolate de restul populaţiei", denunţa ONG-ul într-un raport, evocând cazuri de transfer în trei oraşe, şi anume Cluj-Napoca (nord-vest), Baia Mare (nord) şi Piatra Neamţ (nord-est).

"Guvernul român trebuie să acţioneze de urgenţă pentru a pune capăt acestor încălcări ale dreptului la o locuinţă convenabilă (...) şi să înceteze evacuările forţate", continua ONG-ul.

România înregistrează cea mai numeroasă minoritate romă din Europa, şi anume 619.000 de persoane, potrivit recensământului din 2011, aproximativ două milioane, potrivit ONG-urilor.

Ţinuţi în sclavie până la sfârşitul secolului XIX, romii din România sunt în continuare supuşi discriminărilor şi trăiesc cel mai adesea în sărăcie, chiar dacă progrese au fost înregistrate în integrarea lor în aceşti ultimi ani, sublinia un raport recent al ONG-ului pentru apărarea drepturilor romilor.

Astfel, ONG-ul a denunţat evacuarea, în 2010, a sute de romi de pe o stradă din Cluj-Napoca către o zonă industrială periferică, foarte apropiată de un imens depozit de deşeuri, în locuinţe "prea mici" şi "fără instalaţii sanitare".

ONG-ul a criticat, de asemenea şi cazul de la Baia Mare din nordul ţării din 2012, când primarul Cătălin Cherecheş a vrut să mute pe locul unui fost combinat chimic o mie de romi din cartierul improvizat Craica.

Consiliul Europei şi numeroase ONG-uri au denunţat această operaţiune.

Alte persoane, în schimb, au acceptat să se mute în imobilele de birouri reamenajate pe locul fostei uzine chimice, chiar dacă dispuneau de un singur grup sanitar pe etaj. Primăria a vorbit atunci despre o soluţie provizorie, evocând construirea unor locuinţe sociale în viitor.

Amnesty International denunţa faptul că primăria nu s-a ţinut de promisiuni.