AMR: În reducerea pensiilor şi salariilor nu poate fi invocat art.53 din Constituţie

Potrivit unui comunicat de presă de sâmbătă al Asociaţiei Magistraţilor din România, invocarea siguranţei naţionale ca temei al restrângerii dreptului "contravine conceptului de siguranţa naţională prevăzut de art. 1 din Legea nr. 51 din 1991".

Sursa citată precizează că siguranţa naţională ar trebui să privească întreaga naţiune şi nu doar o parte a ei, reprezentată de categoria bugetarilor care au fost supuşi exclusiv măsurilor de austeritate.

"De altfel, nici un stat care a procedat la reducerea veniturilor nu a invocat motive de siguranţă şi securitate naţională, Guvernul dovedind astfel dispreţ faţă de drept şi statul de drept, redus doar la puterea executivă", se mai arată în comunicat.

Reprezentanţii magistraţilor precizează că, Guvernul nu a respectat principiul nediscriminării, măsura nefiind aplicabilă întregii populaţii.

"Măsurile dispuse de aceste legi vizează în mod exclusiv doar personalul din sectorul bugetar şi pensionarii, fiind excluşi de la aplicarea cu caracter general, sectorul privat, precum şi salariaţii regiilor autonome şi a celorlalte companii, la care Statul este acţionar, ale căror venituri implică şi o componentă bugetară importantă", mai spun reprezentanţii organizaţiei profesionale a magistraţilor.

De asemenea, magistraţii arată că în cazul special al pensiilor de serviciu, "Guvernul urmăreşte subminarea puterii judecătoreşti şi a activităţile unor categorii profesionale menite să asigure tocmai siguranţa şi securitatea naţională şi nicidecum să contribuie la înlăturarea efectelor crizei, precizând că măsura înlăturării pensiei de serviciu "este nelegală", întrucât aceasta este prevăzută cu caracter definitiv şi nu temporar, aşa cum ar impune starea de criză.

Tot astfel, măsura de reducere cu 15 procente a cuantumului pensiilor stabilite pe Legea nr. 19/2000 este neconstituţională, încălcând şi practica europeană în situaţii similare care iar prin diminuarea valorii punctului de pensie, în realitate scăderea pensiei este de încă 15 la sută, rezultând că diminuarea reală a valorii pensiilor, va fi de 30 la sută.

Asociaţia profesională a magistraţilor consideră că în viziunea guvernamentală, puterea judecătorească este subordonată Executivului.

"Hotărârile judecătoreşti nu sunt executate prin dispoziţii exprese date în acest scop, judecătorii sunt ameninţaţi cu răspunderea pentru efectele crizei, dacă vor admite acţiunile având ca obiect drepturile îngrădite. Obligându-se prin Scrisoarea de Intenţie adresată Fondului Monetar Internaţional să garanteze constituţionalitatea măsurilor luate, în realitate Guvernul s-a pronunţat şi asupra constituţionalităţii măsurilor în discuţie", explică sursa citată.

Potrivit magistraţilor, criza economică nu poate constitui un pretext de a îngrădire a unor drepturi şi libertăţi fundamentale, protejate constituţional şi la nivel internaţional.

Premierul Emil Boc a declarat, miercuri, că legea de diminuare a cheltuielilor bugetare, care prevede reducerea costurilor cu salariile, pensiile şi alte drepturi sociale, are ca temei articolul din Constituţie privind restrângerea temporară a exerciţiului unor drepturi, pentru apărarea securităţii naţionale.

El a amintit că Guvernul îşi va suma răspunderea pe două legi, dintre care una vizează restabilirea echilibrului bugetar prin reducerea chetuielilor cu salariile, pensiile şi a celorlalte drepturi sociale.

"Această lege are ca temei articolul 53 din Constituţia României, de restrângere temporară a exerciţiului unor drepturi, şi anume este vorba de restrângerea acestora până la sfârşitul anului, până în 31 decembrie, urmând ca drepturile de pensii şi drepturile salariale pentru 2011 să fie stabilite prin legea bugetului pe 2011, prin noua lege a pensiilor şi prin noua lege a salarizării unitare a bugetarilor. Asta în condiţiile în care se realizează măsurile de restructurare a sectorului bugetar şi, pe de altă parte, de relansare a activităţii economice, astfel încât să avem resursele financiare pentru a putea vorbi de o creştere sănătoasă a salariilor şi pensiilor în anul 2011", a spus Boc.

Întrebat de jurnalişti în baza cărui principiu a decis Guvernul restrângerea unor drepturi constituţionale, premierul a răspuns că ordinea publică şi siguranţa naţională permit acest lucru.

Articolul 53 din Constituţie prevede că exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz, pentru apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor, desfăşurarea instrucţiei penale, prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.

Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu şi fără a aduce atingere existenţei dreptului sau a libertăţii.