ANALIZĂ: Ce efect va avea finanţarea din fonduri publice a învăţământului privat

În baza unei Hotărâri de Guvern aprobate recent, începând cu 1 ianuarie 2016, şcolile particulare din România vor fi finanţate per elev, de la stat, aşa cum prevede Legea Educaţiei încă din 2011. Chiar şi aşa, unităţile şcolare particulare nu vor scădea taxele de studiu, spun directorii. În schimb, banii primiţi de la stat vor fi folosiţi pentru dezvoltarea bazei materiale din şcoli, pentru echipamente, calculatoare şi rechizite. În momentul de faţă, toţi cei 27.000 de elevi din învăţământul privat (clasa pregătitoare - clasa a XII- a) vor beneficia de pe urma acestei finanţări, potrivit datelor transmise de Ministerul Educaţiei la solicitarea agenţiei MEDIAFAX.

În ceea ce priveşte impactul acestei decizii, în primul rând nu mai vorbim de discriminarea elevilor din privat care nu primeau finanţare per elev, deşi legea prevedea că finanţarea urmează toţi copiii. Expertul în educaţie şi cofondatorul platformei Edusfera, Tincuţa Apăteanu, a explicat pentru MEDIAFAX că finanţarea învăţământului privat înseamnă practic un sprijin financiar pentru cei care vor să deschidă şcoli private şi se confruntă cu un deficit de fonduri. Deşi banii din finanţarea per elev se duc în salariile profesorilor şi în dotarea infrastructurii şcolare, fondurile din bugetul statului nu acoperă toate costurile şi până acum, şcolile private care nu cereau taxe foarte mari de la părinţi, erau nevoite să se întreţină din sponsorizări. Practic, prin finanţarea învăţământului privat, se încurajează dezvoltarea acestuia, apariţia mai multor şcoli private şi îmbunătăţirea bazei materiale şi umane a celor deja existente.

„E vorba însă despre echitate. Nu există niciun motiv pentru ca taxele părinţilor cu copii la şcoli private să nu fie direcţionate către astfel de şcoli. Şcolile private sunt entităţi nonprofit şi sunt parte din sistemul naţional de învăţământ, cu atât mai mult trebuie susţinute şi de către stat. Cred că e foarte greu să supravieţuieşti ca şcoală privată. Şcolile de stat nu intra în faliment, nu se desfiinţează, scad calitatea doar, se descurcă cu banii pe care îi primesc, pe când şcolile private trebuie să găsească tot timpul clienţi şi nu poţi face asta decât daca au o calitate superioară a resursei umane şi a infrastructurii”, a explicat Apăteanu.

Există şi voci care critică finanţarea şcolilor private, care susţin că de ce ar trebui să primească bani de la stat cei care oricum îşi permit să plătească o educaţie scumpă? De asemenea, unii se tem că asta ar putea însemna mai puţini bani la şcolile de stat, a mai explicat Apăteanu.

„Din punctul meu de vedere există un element foarte important şi care trebuie clarificat, fiind sursa tuturor neînţelegerilor şi adversităţii - dacă finanţăm şcolile private de la bugetul de stat, asta înseamnă că şcolile de stat vor primi mai puţini bani? Răspunsul este nu, fiindcă nu scade costul standard per elev, aşadar şcolile vor fi în continuare finanţate aşa - costul standard per elev ori numărul de elevi din şcoală, deci nu are cum să scadă investiţia statului”, a explicat Apăteanu.

Mai departe, ea spune că învăţământul de stat este în pericol, dar nu din cauza şcolilor private, ci din cauza subfinanţării cronice care se întâmplă de foarte mulţi ani.

Preşedintele Complexului Educaţional Lauder-Reut, Tova Ben Nun-Cherbis, a explicat pentru MEDIAFAX unde se vor direcţiona banii veniţi de la stat. „O să facem fonduri de investiţii, o să investim în echipament, în dezvoltare, în calculatoare, în rechizite şi în activităţi de sprijin a comunităţii, spre exemplu noi avem seminare educaţionale cu elevi din comunitate”, a explicat preşedintele Lauder. Însă, taxele nu vor putea fi scăzute fiindcă banii primiţi de la stat acoperă doar o mică parte din cheltuielile pentru o şcoală dotată la zi cu tot ce trebuie.

La rândul său, Simona Baciu, directoarea Transylvania College, spune că o finanţare nu înseamnă preţ mai mic, ci reaşezarea învăţământului particular pe drepturi egale cu învăţământul de stat. „Aşa cum şcolile de stat au clădiri, au finanţări să-şi dezvolte baza materială, noi ca învăţământ particular nu am putut beneficia până acum de niciun program european. Am fost deprivaţi atâţia ani de zile de dreptul nostru de a ne dezvolta baza materială, infrastructura. Această finanţare ne ajută să plătim o parte din salarii şi costuri, dar şi pe partea de dezvoltare. În viitor, şcolile particulare care vor beneficia de această finanţare, vor fi mai sigure, un mediu în care se va putea face cercetare, în care educaţia se va putea face la standarde într-adevăr internaţionale. România era singura ţară din Uniunea Europeană în care banul nu urma elevul, inclusiv în ţările care nu sunt în UE (Albania), finanţarea urma elevul. Învăţământul de stat are acum o competiţie serioasă”, a explicat Baciu pentru MEDIAFAX.

Săptămâna trecută a trecut o Hotărâre de Guvern prin care unităţile de învăţământ preuniversitar particular şi confesional acreditat vor primi finanţare de bază de la bugetul de stat, prin bugetele locale, la un nivel similar celei acordate pentru învăţământul de stat.

Costul standard se determină pentru fiecare nivel de învăţământ, filieră, profil şi specializare, în funcţie de mărimea şi tipul unităţilor de învăţământ, dacă provin din mediul rural sau din cel urban.

Pe baza costului standard per elev se alocă finanţarea cheltuielilor cu salariile, sporurile, indemnizaţiile şi alte drepturi salariale în bani, stabilite prin lege, precum şi a contribuţiilor aferente acestora pentru unităţile de învăţământ. Nu sunt incluse în această categorie cheltuielile pentru alocaţii pentru transportul la şi de la locul de muncă, potrivit Ministerului Educaţiei.

Citeşte şi: Ministerul Educaţiei a publicat procedura de înscriere a copiilor în clasa I

Citeşte şi: Înscrierea copiilor la clasa pregătitoare: Noile reguli au fost aprobate de Ministerul Educaţiei

Citeşte şi: Ministerul Educaţiei propune majorarea premiilor pentru olimpicii naţionali

Citeşte şi: Ministerul Educaţiei va continua cu soluţia decontării manualelor pentru elevii de a XI-a şi a XII-a. VIDEO