ANALIZĂ: Microsoft, Carpatica şi retrocedările ilegale, marile dosare de corupţie deschise în 2014

Anchetele din acest an ale procurorilor au scos la iveală implicarea unor demnitari sau oameni din justiţie în cazuri de corupţie, în care prejudiciile aduse se ridică la sume de ordinul sutelor de milioane de euro.

Unul dintre cele mai mari dosare din 2014 este cel cunoscut sub numele de "Microsoft". Numele grele ale acestui dosar sunt senatorii Şerban Mihăilescu şi Ecaterina Andronescu, deputatul Valerian Vreme, europarlamentarul Dan Nica, Daniel Funeriu, Alexandru Athanasiu, Mihai Tănăsescu, Gabriel Sandu şi Adriana Ţicău, foşti miniştri pe care DNA îi acuză de fapte de corupţie legate de aprobarea unor proiecte pentru licenţe Microsoft. Anchetatorii spun că persoanele implicate ar fi cerut 20 de milioane de dolari din cele 54 de milioane achitate de Executiv în cadrul contractului.

În "aranjarea" contractelor ar fi fost implicaţi fostul ministru Gabriel Sandu, oamenii de afaceri Dorin Cocoş şi Gabriel Sandu, dar şi primarul din Piatra Neamţ, Gheorghe Ştefan, toţi fiind în arest din 29 octombrie. Dorin Cocoş ar fi cerut 17,5 milioane de euro pentru el, Gheorghe Ştefan şi Gabriel Sandu, pentru a interveni în achiziţionarea dreptului de utilizare a licenţelor Microsoft, din care 15,7 milioane de euro au ajuns în contul unor firme controlate de cei trei, direct sau prin intermediari.

Retrocedarea ilegală a unor mari suprafeţe de teren sau de pădure, cu implicarea unor parlamentari, judecători sau oameni de afaceri

Retrocedarea a peste 43.000 de hectare de pădure în judeţul Bacău, în baza unor decizii ilegale ale unor judecători, cu implicarea unor parlamentari, pentru obţinerea ilegală a unor sume mari de bani, au descris procurorii DNA unul dintre cele mai mari dosare de corupţie deschise în acest an. Anchetatorii au dat de urma grupului infracţional organizat, care a folosit inclusiv firme off-shore pentru a ascunde provenienţa banilor, şi au strâns suficiente probe pentru a-i aresta pe fostul deputat Viorel Hrebenciuc şi pe fiul acestuia, Andrei, pe beneficiarul retrocedării ilegale, Gheorghe Paltin Sturdza, şi pe deputatul PSD Ioan Adam. Complexitatea dosarului este dată şi de implicarea senatorilor Dan Şova şi Ilie Sârbu, precum şi a directorului general al Romsilva, Adam Crăciunescu, intervenienţi în circuitul retrocedării ilegale.

Grupul infracţional ar fi fost constituit în aprilie 2013, de Viorel Hrebenciuc, împreună cu Ioan Adam, Paltin Gheorghe Sturdza şi Dan Costin Bengescu, care urmăreau să obţină venituri prin cumpărare de influenţă sau folosirea funcţiilor. Păgubită în acest caz este Romsilva, care a pierdut aproape 304 milioane de euro după ce Gheorghe Paltin Sturdza a reuşit să intre în posesia celor peste 43.000 de hectare de pădure.

Tot de terenuri a fost legat şi dosarul care a dus la arestarea mai multor persoane, între care şi fostul procuror şef al DIICOT, Alina Bica, la momentul retrocedării ea fiind reprezentant al Ministerului Justiţiei în Comisia pentru Stabilirea Despăgubirilor din Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP).

Anchetatorii au probe că, în 2011, Alina Bica, Crinuţa Dumitrean, Sergiu Ionuţ Diacomatu, Cătălin Florin Teodorescu, Remus Virgil Baciu, Oana Vasilescu, Dragoş George Bogdan şi Lăcrămioara Alexandru, toţi membri în comisia ANRP, i-au aprobat omului de afaceri Gheorghe Stelian despăgubiri de 377.282.300 de lei pentru un teren de 13 hectare din Capitală, supraevaluat cu peste 62 de milioane de euro. Terenul lui Gheorghe Stelian a fost evaluat la o sumă mai mare decât un conac cu 18 camere din Manhattan, spun anchetatorii în rechizitoriul trimis instanţei.

Intervenţiile s-au făcut prin Dorin Cocoş, un apropiat al lui Gheorghe Stelian, căruia omul de afaceri i-ar fi dat 10 milioane de euro ca să îl ajute în soluţionarea cauzei.

În dosar este vizat atât deputatul PDL Florin Cătălin Teodorescu, cât şi deputatul UDMR Marko Attila, în cazul căruia Camera Deputaţilor a încuviinţat arestarea preventivă, însă deocamdată el nu s-a prezentat la DNA.

Un alt dosar deschis anul acesta este cel al foştilor şefi de la Hidroelectrica şi Porţile de Fier I, care au fost puşi sub învinuire de procurorii DIICOT pentru activitatea celor două companii energetice din 2000 până în 2014, paguba adusă statului fiind de 185 milioane de euro. Ancheta în acest caz s-ar putea extinde în zona ministerială, spun surse din rândul anchetatorilor.

Dare de mită pentru intervenţii la judecători

În atenţia anchetatorilor au intrat în acest an şi judecători, care s-ar fi lăsat mituiţi pentru a da soluţii favorabile în dosare, în funcţie de interese ale unor persoane judecate sau care urmăreau să obţină soluţii favorabile.

Unul dintre cazurile în care au fost vehiculate sume mari de bani ce urmau să fie date judecătorilor pentru soluţii favorabile în dosare este cel în care a fost trimis în judecată Mircea Băsescu, fratele fostului preşedinte Traian Băsescu. Procurorii au trimis în instanţă dosarul cu acuzaţiile că, începutul anului 2011, după ce Sandu Anghel, zis Bercea Mondial, a fost arestat preventiv, fiul acestuia, Florin Anghel, i-ar fi dat lui Mircea Băsescu suma de 250.000 de euro, prin intermediul lui Marian Căpăţână. În schimb, Mircea Băsescu ar fi promis că va interveni pe lângă magistraţii care urmau să soluţioneze dosarul în care Bercea era judecat pentru tentativă de omor, respectiv că şi-a înjunghiat un nepot. Ulterior, pentru că Bercea Mondial nu a fost pus în libertate, Florin Anghel i-ar fi dat lui Marian Căpăţână şi suma de 350.000 de euro, urmărind astfel să devină un om liber.

Un alt dosar trimis în judecată de DNA în 2014, în care sunt implicate persoane din sistemul judiciar, este cel al omului de afaceri Dan Adamescu. El este acuzat de procurori că ar fi dată mită unor judecători care deliberau în trei dosare de insolvenţă ce priveau companiile pe care acesta le deţine.

Preşedinţi de consilii judeţene, acuzaţi că şi-au folosit funcţiile pentru trafic de influenţă sau abuz în serviciu

Nici şefii de consilii judeţene care s-au folosit de funcţii pentru intervenţii nu au scăpat de anchetele procurorilor, cei acuzaţi de trafic de influeţă sau abuz în serviciu fiind Titu Bojin (Consiliul Judeţean Timiş), Mircea Moloţ (CJ Hunedoara), Cristinel Bîgiu (CJ Buzău), Nicuşor Constantinescu (CJ Constanţa), Adrian Duicu (CJ Mehedinţi), Mircea Cosma (CJ Prahova), Aristotel Căncescu (CJ Braşov) şi Horea Uioreanu (CJ Cluj).

Unul dintre cele mai mediatizate dosare a fost cel al lui Adrian Duicu, preşedintele suspendat al Consiliului Judeţean Mehedinţi, care i-ar fi spus lui Ştefan Ponea, fostul şef al Poliţiei Judeţului Mehedinţi, că are influenţă asupra unor membri ai Guvernului, funcţionari publici din conducerea Ministerului Afacerilor Interne, precum şi a şefului Poliţiei Române, Petre Tobă. Duicu i-ar fi promis lui Ştefan Ponea că îşi va folosi influenţa pentru a-i determina pe aceştia să îl menţină temporar în funcţia de inspector şef al IPJ Mehedinţi şi ulterior să îl numească director adjunct al Direcţiei de Ordine Publică din Poliţia Română, iar soţia acestuia, Elisabeta Ponea, să ocupe o funcţie de conducere în Ministerul Public.

Preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, Nicuşor Constantinescu, a fost în acest an în atenţia anchetatorilor în două dosare de corupţie, în care este acuzat că nu a asigurat finanţarea Centrului Militar Zonal Constanţa şi, respectiv, că nu s-a supus unui control al Curţii de Conturi. Cele două dosare, în care a fost deja trimis în judecată, s-au adăugat unei alte cauze aflate de mai mult timp la Curtea de Apel Bucureşti, în care este judecat, alături de primarul Radu Mazăre şi mai multe persoane, pentru retrocedarea ilegală a unor terenuri.

Anchetatorii l-au dus pe Nicuşor Constantinescu la audieri, apoi l-au lăsat să plece din ţară pentru a se opera în SUA, iar în final au fost nevoiţi să îl dea în urmărire internaţională pentru a-l putea aduce înapoi. A fost nevoie de aceste proceduri întrucât Constantinescu nu s-a întors în ţară la data la care a dispus instanţa, invocând faptul că nu poate călători pe o distanţă atât de lungă. Preşedintele CJ Constanţa a revenit în ţară în 6 noiembrie, a fost arestat preventiv, pentru ca o lună mai târziu să fie eliberat.

Un alt caz de mare corupţie care a ajuns în atenţia anchetatorilor este cel al fostului preşedinte al Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) Dan Radu Ruşanu. Acesta a fost trimis în judecată alături de omul de afaceri Ilie Carabulea, Marian Mârzac, Radu Mustăţea şi alte persoane din conducerea societăţii Carpatica Asig. În cauză mai sunt judecaţi soţia fostului ministru de Finanţe Daniel Chiţoiu, Laura Elena Chiţoiu, fost director al Direcţiei Avizări din ASF, precum şi cumnatul lui Adrian Năstase, Dan Odobescu, proprietar al unei societăţi de asigurări.

Procurorii au arătat, în rechizitoriul trimis instanţei, că în anul 2012, SC Carpatica Asig SA, companie specializată în emiterea de poliţe de asigurări, în ponderea cărora, cel mai mare procent îl aveau asigurările tip RCA, avea o situaţie financiară precară şi necesita o infuzie de capital de circa 11 milioane de euro. Astfel, începând din mai 2013, Carabulea, Mustăţea şi Mîrzac au constituit un grup infracţional organizat, în scopul săvârşirii unor infracţiuni prin care se urmărea protejarea intereselor financiare ale SC Carpatica Asig.

În 2014 a fost trimis în judecată şi fostul preşedinte al ANAF Sorin Blejnar, pentru evaziune fiscală cu produse petroliere, prin care s-a produs un prejudiciu bugetului de stat de aproximativ 56 milioane de euro. Potrivit rechizitoriului, mai multe persoane au constituit un grup infracţional organizat ce avea drept scop sustragerea de la plata obligaţiilor fiscale aferente unor tranzacţii cu aproximativ 90.000 de tone de motorină comercializate sub aparenţa unor produse petroliere inferioare. Grupul ar fi fost sprijinit, în diferite modalităţi, de Sorin Blejnar, de fostul său şef de cabinet Codruţ Alexandru Marta, de Viorel Comăniţă şi de Florin Secăreanu, care reprezentau "palierul de protecţie".