ANALIZĂ: Scrierea de "opere" după gratii scurtează drumul spre libertate - FOTO

Un număr de 21 de deţinuţi folosesc timpul petrecut după gratii scriind lucrări ştiinţifice, potrivit Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, închisorile Rahova şi Jilava fiind "mediile" cele mai propice apariţiei de "opere". Astfel că oameni de afaceri, politicieni, ingineri, medici, care îşi plătesc păcatele/greşelile faţă de societate, îşi descoperă sau redescoperă, de voie-de nevoie, îndemânarea la scris.

În penitenciarele din România, anul acesta patru deţinuţi au elaborat lucrări ştiinţifice, iar, în prezent, 21 dintre persoanele încarcerate scriu astfel de opere, potrivit unui răspuns al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP), la o solicitare a Agenţiei Mediafax.

Numărul de lucrări ştiinţifice scrise după gratii a crescut considerabil faţă de anul trecut, când au fost elaborate doar 11 "opere".

De asemenea, potrivit ANP, între 2006 şi 2013 au fost elaborate 31 de lucrări ştiinţifice, iar în baza acestora 18 persoane private de libertate au beneficiat de reducerea pedepsei: 12 în perioada 2006-2011, patru în 2012 şi două în 2013.

Cele mai multe astfel de opere au fost scrise la Penitenciarul Bucureşti Rahova, şi anume cinci, patru lucrări au fost elaborate în Penitenciarul Bucureşti Jilava, câte trei în închisorile din Oradea şi Galaţi, şi câte două lucrări în cele de la Codlea şi Iaşi.

Fostul premier Adrian Năstase, Dinel Staicu, omul de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu, istoricul american Kurt Treptow sunt doar câţiva dintre cei care au folosit timpul petrecut după gratii scriind cărţi.

Cartea "Reprezentarea României la Uniunea Europeană în contextul reglementărilor interne şi europene" i-a adus fostului premier Adrian Năstase, condamnat la doi ani de închisoare în dosarul Trofeul Calităţii, o reducere cu 45 de zile a pedepsei.

Fostul premier a anunţat conducerea Penitenciarului Jilava că doreşte să realizeze o lucrare ştiinţifică, iar după ce solicitarea i-a fost aprobată i s-a pus în vedere că poate lucra între opt şi zece ore pe zi, având două zile libere pe săptămână. A lucrat aproximativ o lună şi jumătate la carte, timp în care a lucrat efectiv 30 de zile.

"Pentru două zile de muncă, un deţinut câştigă o reducere de pedeapsă de trei zile. Ca urmare, pentru 30 de zile lucrate, un deţinut obţine o reducere de pedeapsă de 45 de zile”, declara în ianuarie, pentru Mediafax, purtătorulul de cuvânt al ANP, Georgiana Gherman.

Ulterior lucrarea a fost publicată de o editură acreditată pe lângă Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior.

Tot în Penitenciarul Jilava a scris o lucrare ştiinţifică şi omul de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu, liberat la termen pe 1 mai, după ce a executat un an de închisoare pentru şantajarea lui Sebastian Ghiță. "România - studiu comparativ între trei epoci consecutive: comunism, tranziţie şi perspectivele comunitare", publicată ulterior la Editura "C.H. Beck", Vîntu a beneficiat de o reducere a pedepsei cu 33 de zile.

Potrivit purtătorului de cuvânt al Penitenciarului Bucureşti Jilava, în anul 2010 un alt deţinut de profesie medic, condamnat pentru trafic de droguri a mai scris o lucrare ştiinţifică beneficiind de reducerea cu câteva zile a pedepsei. În prezent, în aceeaşi închisoare un om de afaceri scrie o carte pe teme economice.

Dinel Nuţu (fost Staicu), fostul preşedinte al Societăţii de Investiţii Financiare Oltenia, judecat pentru fraudarea patrimoniului SC Transgaz SA Mediaş cu peste 11 milioane de euro, a scris şi a publicat pe perioada detenţiei lucrarea "Interacţiunea electromagnetică şi cogenerarea energiei electrice".

Tribunalul Bucureşti a decis, pe 11 februarie, punerea în libertate a lui Nuţu, iar în motivarea deciziei magistraţii au reţinut că "inculpatul pe perioada detenţiei a scris şi a publicat o lucrare ştiinţifică (…)pentru care a mai beneficiat de încă 53 de zile".

În 4 aprilie 2011, Dinel Nuţu (fost Staicu) a fost condamnat definitiv la şapte ani de închisoare în dosarul privind fraudarea Băncii Internaţionale a Religiilor.

Însă judecătorii Curţii de Apel Bucureşti a decis anularea condamnării de şapte ani de închisoare a lui Staicu, întrucât a mai fost judecat pentru aceleaşi fapte.

Eliberat pentru o carte despre "Vlad Dracul"

Deschizător de drumuri în scrierea de "lucrări ştiinţifice" după gratii a fost istoricul american Kurt Treptow, condamnat, în 2003, la şapte ani de închisoare pentru corupţie sexuală şi act sexual cu un minor.

Treptow a fost eliberat condiţionat din Penitenciarul de Maximă Siguranţă Iaşi, în februarie 2007, după ce a executat patru ani şi jumătate de detenţie, fiind primul deţinut care a ieşit din închisoare pentru că a scris o lucrare ştiinţifică.

Cartea "The Life and Times of Vlad Dracul" ("Viaţa şi timpurile lui Vlad Dracul. Reverberaţii asupra familiei") a fost biletul americanului spre libertate. În noiembrie 2006, americanul a solicitat eliberarea conditionata pentru că a scris o lucrare ştiinţifică, arătând că trebuia să primească 963 de zile câştig pentru munca prestată.

Pentru că reprezentanţii închisorii i-au respins cererea deoarece nu s-a putut stabili cât a lucrat, pentru că munca sa nu a fost pontată, istoricul a făcut contestaţie la Judecătoria Iaşi, care, pe 8 ianuarie 2007, i-a respins cererea. Însă Kurt Treptow a atacat decizia, iar Tribunalul Iaşi a dispus reducerea pedepsei pentru că a scris o carte după gratii şi a dispus punerea în libertate.

Pentru a susţine cele spuse de istoricul american au depus mărturie un fost procuror care a fost coleg de cameră cu Treptow, fostul director adjunct al Penitenciarului, medicul închisorii şi o fostă angajată a lui Treptow.

"În afară de Kurt Treptow, un inginer care şi-a executat pedepsa în Penitenciarul Iaşi a mai beneficiat de reducerea pedepsei pentru că a scris o lucrarea ştiinţifică. De patru ani nu am mai avut niciun astfel de caz”, a declarat Marius Vulpe, directorul Penitenciarului de Maximă Siguranţă Iaşi.

Cel mai lung poem din lume scris în penitenciar

Suceveanul Florin Geanopol, care a fost condamnat la 20 de ani primiţi pentru o dublă crimă, dorea să doboare recordul mondial la poezie, cu o creaţie de 27.000 de strofe, pe care a scris-o cât a fost încarcerat în diferite penitenciare din ţară. Din anul 1996, când a fost încarcerat, şi până în decembrie 2012, când a fost eliberat condiţionat, Geanopol a lucrat la poemul autobiografic "Scrisoare umanităţii", şi, după cum precizează coperta, este "dedicat lui Eminescu", poetul care l-a inspirat.

Lucrarea scrisă după gratii a ajuns la 1.500 de pagini şi să cântărească 6 kilograme. Geanopol a povestit în versuri întâmplările şi persoanele care i-au marcat viaţa, făcând referire la evenimentele petrecute în cei 16 ani de detenţie, la corupţia din justiţie. Un fragment din poemul-fluviu sună astfel: "Te voi introduce cititorule, Acum, într-o altă viaţă; / Trecută prin necazurile/ Legate doar prin speranţă./Pe această viaţă a mea/ Ţi-o povestesc în versuri./ Tu îmi vei afla durerea,/Suferită, în alte timpuri".

În perioada în care a fost încarcerat în Penitenciarul Iaşi, Florin Geanopol a făcut demersuri pentru ca recordul lui să fie omologat de Guiness World Records.

Un medic închis, din 2009, în Penitenciarul Drobeta Turnu Severin pentru fraudă şi-a lansat, în aprilie anul trecut, cartea "Tehnici şi metode artizanale de distrugere", scrisă în spatele gratiilor. El a fost eliberat condiţionat din închisoare în 2012.

Cinci volume de versuri scrise în închisoare

Valeriu Barbu, care a executat în Penitenciarul Galaţi o pedeapsă pentru infracţiuni economice, a lansat cinci volume de versuri din închisoare şi a scris o piesă de teatru "Eveniment", care a fost montată la Teatrul „Fani Tardini” din Galaţi. În anul 2010 volumul "Balans" i-a fost publicat cu sprijinul Arhiepiscopiei Dunării de Jos. Valeriu Barbu a fost eliberat din Penitenciarul Galaţi în septembrie 2012.

"Persoanele condamnate care au publicat volume de poezii, proză, etc. pe timpul detenţiei nu au beneficiat de reducere din executarea pedepsei, aceste lucruri nefăcând obiectul prevederilor legale, care fac referire doar la elaborarea şi publicarea de lucrări ştiinţifice", se precizează într-o adresă a Penitenciarului Galaţi, trimisă către Mediafax. Niciun deţinut din Penitenciarul Galaţi nu a beneficiat de reducerea perioadei de executare a pedepsei pentru că a scris şi publicat o lucrare ştiinţifică.

Miron Cozma, fostul lider al minerilor din Valea Jiului şi preşedintele Partidului Social Democrat al Muncitorilor, a scris în perioada în care a fost încarcerat sute de poezii, ceea ce i-a atras şi renumele de "Lucefărul Huilei". Însă de după gratii nu a lansat niciun volum.

Miron Cozma, alături de locotenent colonelul (r) Silviu Popescu, a fost condamnat de instanţa supremă, în 15 februarie 1999, la 18 ani de detenţie pentru instigare la subminarea puterii de stat, în legătură cu mineriada din 1991, soldată cu căderea Guvernului Roman. Fostul lider al minerilor din Valea Jiului a executat zece ani din cei 18 la câţi a fost condamnat, o parte din pedeapsă fiindu-i parţial graţiată în decembrie 2004, printr-un demers al fostului preşedinte Ion Iliescu. Cozma a fost eliberat din Penitenciarul Rahova în decembrie 2007.

Cum să scrii o lucrare ştiinţifică în închisoare?

Însă pentru ca lucrările să fie luate în considereare la liberarea condiţionată deţinuţii-intelectuali trebuie să urmeze anumiţi paşi. Persoanele încarcerate trebuie să anunţe conducerea închisorii ce "lucrare ştiinţifică" doresc să realizeze şi trebuie să aibă în acest sens şi o recomandare scrisă privind relevanţa tematicii în domeniul ales, din partea unui profesor universitar sau a unui conferenţiar universitar din specialitatea în care urmează să fie elaborată lucrarea.

"Deţinutului i se pune la dispoziţie un spaţiu, iar împreună cu educatorul stabileşte un program în care va scrie lucrarea, pe număr de zile şi de ore. Este supravegheat pe durata în care scrie lucrarea respectivă", a precizat comisarul-şef Marius Vulpe, directorul Penitenciarului de Maximă Siguranţă Iaşi.

Ulterior deţinuţii trebuie să publice lucrarea. Potrivit Legii 275/2006 privind executarea pedepselor "în cazul elaborării de lucrări ştiinţifice publicate sau invenţii şi inovaţii brevetate, se consideră trei zile executate pentru două zile de muncă".